În turneul său Baltic, liderul de la Elysee, Emmanuel Macron, le-a cerut europenilor să-și regăsească „independența strategică”.
Președintele francez Emmanuel Macron a cerut Europei să pună capăt dependenței sale de sistemele de armament americane, insistând ca vechiul continent să preia controlul asupra propriului destin.
Într-o dezbatere cu studenții de la Universitatea din Vilnius din Lituania, marți, el a făcut o pledoarie pentru ca Europa să își asume un rol mai „independent și mai afirmat” în lume - subordonat nici Washingtonului, nici Beijingului.
„Noi, unele țări mai mult decât altele, am renunțat la independența noastră strategică, depinzând prea mult de sistemele de armament americane”, a spus Macron la dezbatere.
„Nu putem accepta să trăim într-o lume bipolară formată din SUA și China”, a adăugat el.
În ciuda otrăvirii recente a liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi (și a reacției ulcerate a Occidentului) Emmanuel Macron și-a apărat și politica de angajament cu Vladimir Putin, în timpul întâlnirilor cu președinții lituanian și leton, ale căror țări rămân extrem de precaută față de puterea rusă.
„Suntem conștienți de vecinătatea dumneavoastră precum și de istoria dumneavoastră și, în acest spirit de înțelegere reciprocă și transparență și de protecție a securității dumneavoastră am dorit să contribuim la relansarea unui dialog strategic cu Rusia”, a transmis Macron într-un comunicat de presă alături de președintele leton Egils Levits, după ce a sosit, marți seara, în capitala Riga, în ultima oprire dintr-un turneu de trei zile în regiunea Baltică.
„Acest dialog nu neagă nicio parte a istoriei noastre europene, dar vrea să facă față cu istoria și geografia noastră”.
Esticii vor fapte, nu vorbe
În timp ce încearcă să rămână politicoși, liderii din țările baltice și din alte părți ale Europei Centrale și de Est au precizat că vor fi convinși că dialogul cu Moscova merită numai dacă vor vedea rezultate concrete.
„Înțelegem dorința de a dialoga, deoarece canalele sunt întotdeauna importante în diplomație”, a declarat ministrul lituanian de externe, Linas Linkevičius. Dar, a adăugat el, „dialogul de dragul dialogului nu este ceea ce vrem să vedem, ci creează o impresie de status quo”.
În remarcile din timpul călătoriei sale în zona Baltică și în alte momente, Macron a insistat că singurul mod în care Europa poate exista este construirea unei a treia cale în afacerile globale, în cadrul căreia nu ezită să își afirme interesele pe scena globală.
Aceasta ar include dezvoltarea capacităților de apărare ale Europei, chiar dacă Macron încearcă, în egală măsură, să liniștească țările europene care au legături strânse cu Statele Unite că acest lucru ar fi complementar al NATO.
Responsabili francezi și europeni cer de mult timp ca UE să dezvolte o capacitate militară mai mare. Dar acțiunile UE nu au reușit adesea să se potrivească retoricii lor.
Comisia Europeană a făcut un efort în ultimii ani pentru ca țările UE și firmele de armament să lucreze împreună la proiecte comune, înființând un Fond european de apărare pentru a încuraja cooperarea în cercetarea și dezvoltarea tehnologiei și echipamentelor militare.
Dar aceste planuri au suferit un eșec când liderii UE - inclusiv Macron - au convenit, în iulie, că fondul va primi mult mai puțin decât ceruse inițial Comisia.
Liderii au semnat o finanțare de puțin peste 7 miliarde de euro pe parcursul a șapte ani, ca parte a unui accord privind bugetul pe termen lung al blocului comunitar - cu aproximativ 40% mai mic decât cei 11,4 miliarde de euro propuși pentru prima dată de Comisie.
Acordul bugetar a redus, de asemenea, un plan al Comisiei de a cheltui 5,7 miliarde de euro pentru mobilitatea militară - pentru a permite trupelor și echipamentelor să se deplaseze mai ușor pe continent - pentru a aproba o cifră finală de 1,5 miliarde.
În apărarea dialogului său cu Putin, Macron a căutat, de asemenea, să precizeze că nu înseamnă că este naiv în fața liderului de la Kremlin.
El a denunțat otrăvirea lui Alexei Navalnîi și s-a întâlnit și cu lidera opoziției bieloruse Svetlana Tihanovskaia, la Vilnius.
Criticii lui Macron subliniază rezultate slabe ale angajamentului său cu Putin. Dar Macron nu dă semne că ar schimba cursul.
Macron i-a șocat pe majoritatea partenerilor săi europeni când a lansat dialogul strategic cu Moscova în august 2019, luându-i prin surprindere.
Vizita sa în Lituania și Letonia a făcut parte din eforturile sale, egal manifestate și în Polonia, în februarie, pentru a explica abordarea și a-i liniști pe cei care trăiesc încă cu traume de război și opresiune în mâinile Rusiei.
El a subliniat desfășurările Franței în așa-numita prezență sporită a NATO în țările baltice și Polonia. Marți, el a vizitat 300 de soldați francezi desfășurați ca parte a unui grup de luptă din Rukla, în centrul Lituaniei.
„De asemenea, securitatea noastră este în joc aici la granițele Europei”, le-a spus trupelor sale. Dar nu a citat explicit ca amenințare Rusia.
Iar Franța, chiar dacă a adus o contribuție semnificativă la prezența NATO în regiune, a ales să nu-și asume un rol de comandă.