„Acest dialog nu neagă nicio parte a istoriei noastre europene, dar vrea să facă față cu istoria și geografia noastră”.
Esticii vor fapte, nu vorbe
În timp ce încearcă să rămână politicoși, liderii din țările baltice și din alte părți ale Europei Centrale și de Est au precizat că vor fi convinși că dialogul cu Moscova merită numai dacă vor vedea rezultate concrete.
„Înțelegem dorința de a dialoga, deoarece canalele sunt întotdeauna importante în diplomație”, a declarat ministrul lituanian de externe, Linas Linkevičius. Dar, a adăugat el, „dialogul de dragul dialogului nu este ceea ce vrem să vedem, ci creează o impresie de status quo”.
În remarcile din timpul călătoriei sale în zona Baltică și în alte momente, Macron a insistat că singurul mod în care Europa poate exista este construirea unei a treia cale în afacerile globale, în cadrul căreia nu ezită să își afirme interesele pe scena globală.
Aceasta ar include dezvoltarea capacităților de apărare ale Europei, chiar dacă Macron încearcă, în egală măsură, să liniștească țările europene care au legături strânse cu Statele Unite că acest lucru ar fi complementar al NATO.
Responsabili francezi și europeni cer de mult timp ca UE să dezvolte o capacitate militară mai mare. Dar acțiunile UE nu au reușit adesea să se potrivească retoricii lor.
Comisia Europeană a făcut un efort în ultimii ani pentru ca țările UE și firmele de armament să lucreze împreună la proiecte comune, înființând un Fond european de apărare pentru a încuraja cooperarea în cercetarea și dezvoltarea tehnologiei și echipamentelor militare.
Dar aceste planuri au suferit un eșec când liderii UE - inclusiv Macron - au convenit, în iulie, că fondul va primi mult mai puțin decât ceruse inițial Comisia.
Recomandările noastre
