Supravegherea mai detaliată a achiziţiilor publice pe bani europeni, finanţarea partidelor politice şi a campaniilor ar urma să facă parte dintr-un mecanism anti-corupţie pe care Comisia Europeană intenţionează să-l iniţieze de anul viitor, în primăvară, la nivelul UE.
Ideea este susţinută de o parte dintre statele UE - ţările nordice, Olanda - şi de o serie de parlamentari europeni. România se numără însă printre ţările care se opune unui astfel de mecanism, susţine eurodeputatul Monica Macovei, care a iniţiat astăzi la Bruxelles o audiere publică pe acesată temă.
Macovei: „Una din cauzele crizei a fost corupţia” „88% dintre cetăţeni spun că UE trebuie să facă mai multe în privinţa corupţiei. E momentul să schimbăm actuala politică europeană care lasă măsurile anti-corupţie la latitudinea guvernelor din statele membre. Vreau să susţin un mecanism comun anti-corupţie la nivelul UE, pentru a examina modul cum aceste măsuri sunt aplicate în fiecare stat. Să nu uităm că una dintre cauzele crizei a fost corupţia şi tot corupţia întârzie revenirea din criză”, spune Macovei. În opinia sa, e nevoie ca fenomenul corupţiei să fie supravegheat la nivelul fiecărui stat membru, pentru că „exemple sunt nu doar în România şi Bulgaria, ci şi în Grecia, Portugalia sau Germania, peste tot practic”. „Comisia lucrează deja la asta, dar decizia este în ultimă instanţă a Consiliului European şi există deja state membre, multe, care se opun. România se opune, de exemplu”, adaugă însă europerlamentarul.
Comisarul Malmstorm: “Trebuie să ne uităm şi la confiscarea bunurilor” Că există o legătură între criză şi corupţie crede şi comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmstorm. „Trebuie să găsim un mecanism pentru a măsura corupţia corect, transparent, eficient în toate statele UE. Trebuie să ne uităm şi la confiscarea bunurilor şi la spălarea de bani, trebuie să vedem şi modalităţile prin care se obţin fondurile”, a explicat Malmstorm la audiere.
Ne puteți urmări și pe Google News
Comisarul admite însă reticenţa multor state faţă de această idee: „Multe state membre vorbesc despre lupta anti-corupţie, dar când începem să vorbim despre lucruri concrete lucrurile devin mai dificile. Trebuie să fim realişti şi să găsim modalităţi care să fie acceptate şi în statele membre”.
În ciuda rezervelor arătate de guverne, Malmstorm consideră că un mecanism unitar se impune întrucât „nu există nicio zonă liberă de corupţie în Europa, iar studiile arată chiar că acest fenomen creşte”.
Un studiu recent al Transparency International arată că, dacă UE ar fi un singur stat, s-ar situa în urma Israelului şi a Emiratelor Arabe Unite în problema percepţiei despre corupţie. Un altul, comandat de Ministerul sănătăţii în 2006, releva că mita în sistem ajungea la 275 mil de euro.
În cazul Bulgariei pe de altă parte, prognoza pe baza studiilor este că pierderile din achiziţiile publice între 2007-2011 vor ajunge la 700 mil de euro.
Corespondenţă din Bruxelles
Recomandările noastre
