Scandalul de lungă durată, care a declanșat protestele a mii de cetățeni din ambele țări în ultimele săptămâni, a izbucnit în 1991, când Macedonia a devenit stat independent. Grecia are obiecții cu privire la denumirea statului vecin din nord, argumentând că această situație sugerează că Macedonia ar putea avea pretenții teritoriale și patrimoniale față de regiunea din nordul Greciei, care poartă același nume.
În lumina obiecțiilor Greciei, Republica Macedonia s-a alăturat Organizației Națiunilor Unite în 1993, cu denumirea greoaie de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, pe scurt FYROM.
Tot același scandal a ruinat speranțele Macedoniei de a se alătura Uniunii Europene și alianței militare NATO.
Anul trecut, mediatorul ONU, Matthew Nimetz, a reușit să relanseze discuțiile, întâlnindu-se cu ambele părți, atât separat, cât și împreună.
Se vehiculează mai multe nume posibile, precum "Gorna Makedonija" ("Macedonia de Sus"), această denumire fiind menționată cel mai frecvent.
S-au înregistrat anumite progrese, ministrul grec de externe, Nikos Kotzias, și omologul său macedonean, Nikola Dimitrov, declarând săptămâna trecută că au căutat un "compromis onorabil".
Macedonia a făcut o concesie importantă în februarie, prin redenumirea aeroportului Alexandru cel Mare, de lângă capitală, ca Aeroportul Internațional Skopje.
Autostrada care leagă Macedonia și Grecia a fost și ea redenumită "Autostrada Prieteniei".
Domnul Nimetz, reprezentantul ONU, a declarat în ianuarie că este "foarte optimist cu privire la negocieri, care merg în direcția cea bună". Autoritățile de la Atena și Skopie caută o "cale comună … pentru rezolvarea acestei probleme".
Atena dorește ca schimbarea denumirii statului vecin să aibă loc și pe fondul unor modificări ale Constituției, aplicându-se principiului juridic "erga omnes", adică folosirea universală a denumirii convenite, atât în interiorul, cât și în exteriorul Macedoniei.