Consiliul Superior al Magistraturii are un nou preşedinte: Lidia Bărbulescu, un nume controversat şi o bună prietenă a Rodicăi Stănoiu.
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi-au ales, ieri, un nou preşedinte: judecătoarea Lidia Bărbulescu, de altfel singurul membru care şi-a depus candidatura pentru această funcţie. Până în prezent, aceasta a fost vicepreşedinte al Curţii Supreme, funcţie în care a fost propulsată în vremea ministrului Rodica Stănoiu, de care o leagă o adâncă prietenie. Ea a fost votată de 15 dintre cei 16 colegi din Consiliu, prezenţi ieri la şedinţă. Numai procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a votat împotrivă. Bărbulescu va fi secondată de procurorul Graţiana Isac, aleasă, tot ieri, în funcţia de vicepreşedinte. Kovesi, silită să recunoască Cu toate că votul a fost secret, Kovesi a fost nevoită să divulge imediat după numărătoarea voturilor faptul că a votat împotrivă. Şi asta, din cauza unei „erori“ comise de fostul preşedinte CSM, Anton Pandrea. Mai întâi, acesta a anunţat că Bărbulescu a fost votată „în unanimitate“. „Sunteţi sigur că este unanimitate? V-aş sugera să mai verificaţi o dată buletinele de vot“, a cerut Kovesi după ce a ezitat câteva zeci de secunde.
După renumărare, Pandrea a recunoscut că, într-adevăr, se făcuse o greşeală. „Au fost 15 voturi pentru şi unul împotrivă“, a rectificat el. Ulterior, procurorul general şi-a exprimat bănuiala că numărătoarea greşită ar fi fost de fapt o strategie pentru a afla cine anume se pronunţase împotriva Lidiei Bărbulescu. „Nu mă feresc să-mi asum acest lucru, pentru că am votat conform conştiinţei mele“, a adăugat Kovesi, care a criticat apoi modul în care s-au desfăşurat alegerile din CSM, cu candidaţi unici şi cu planuri de activitate propuse după vot şi nu înainte. Băsescu critică CSM Din postura de „musafir constituţional“, cum s-a autodenumit, preşedintele Traian Băsescu le-a pus ieri în vedere membrilor CSM că-şi încalcă singuri independenţa. „Sunt probe că v-aţi cedat-o“, a spus el, invocând momentul depunerii candidaturii mai multor judecători pentru comisia specială de analiză a dosarelor miniştrilor de la Cotroceni. „Atunci am zis: «Vorbesc despre independenţă, dar îşi caută stăpân»“, a adăugat Băsescu. Băsescu nu a uitat să amintească membrilor CSM incidentul avizelor cerute de procurorii anticorupţie pentru reţinerea a doi magistraţi implicaţi în fraudarea examenului pentru şefia Parchetelor. „Sigur, când spui «arest» în cazul unui om este neplăcut, dar aţi dat atunci o impresie extraordinară că vă autoprotejaţi. Eu aş fi spus «da» şi aş fi lăsat să stabilească judecătorul dacă sunt sau nu motive să fie arestat un procuror“, le-a reproşat şeful statului. Ulterior, Băsescu s-a referit şi la avizele de începere a urmăririi penale, pe care el trebuie să le dea atunci când apar cazuri de membri ai guvernului suspecţi că au comis infracţiuni. El a precizat că niciodată nu a refuzat să emită un astfel de aviz atunci când i s-a cerut: „Atâta timp cât un procuror mă sesizează, de unde până unde să devin eu judecător şi să zic: «Nu, nu, nu-i cazul, nu aprobăm urmărirea penală pentru acest domn»“. Voiculescu, dat exemplu Atenţionaţi asupra tergiversării proceselor, dar şi asupra câtorva din propriile decizii, membrii CSM au fost însă mai puternic loviţi sub centură printr-una din glumele prezidenţiale. „De curând am înţeles că este de interes public şi ce discut cu soţia“, a spus preşedintele, cu referire la o hotărâre recentă a instanţei în cazul său. „Spre exemplu, îi spuneam soţiei: «Uită-te şi tu la Mona Muscă, într-o lună i s-a dat verdictul de poliţie politică în instanţă. La Dan Voiculescu de doi ani nu-i dă nimeni». Asta discut cu soţia, nu e vreun reproş, Doamne-fereşte!“, a comentat Băsescu. CV LIDIA BĂRBULESCU - preşedinte CSM Lidia Bărbulescu este născută pe 30 iulie 1955, la Slatina, judeţul Olt. Este căsătorită şi are o fiică. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti. În perioada 1978-2001, a activat ca judecător la Judecătoria Slatina şi Tribunalul Olt, pe care l-a condus în calitate de preşedinte în perioada 1998-2001. Din 2001 până în prezent, este judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind şi vicepreşedinte al acestei instanţe începând cu 1 aprilie 2003. GRAŢIANA ISAC - vicepreşedinte CSM Graţiana Isac este născută pe 29 iunie 1964 în judeţul Cluj. În 1986 a absolvit Facultatea de Drept din Bucureş ti. A activat ca procuror, în perioada 1986-2001, pe rând, la Parchetul Judecătoriei Sfântu Gheorghe, Parchetul Judecătoriei Sectorului 5 şi Secţia de Urmărire Penală a Parchetului Curţii de Apel Bucureşti.
În perioada 2001-2003 a condus Secţia de combatere a Crimei Organizate şi Antidrog din Parchetul General, iar între 2004-2005 a fost adjunct al DIICOT. Din martie 2006, Graţiana Isac este membru al CSM. Vorbeşte fluent engleză, franceză şi spaniolă. CARIERĂ Prietenie cu Rodica Stănoiu, duşmănie cu Monica Macovei În anul 2003, când magistratul Lidia Bărbulescu a fost numită în funcţia de vicepreşedinte al instanţei supreme, presa vremii a explicat ascensiunea ca un efect al relaţiei vechi de prietenie pe care o avea cu ministrul justiţiei din acea perioadă, Rodica Stănoiu. Până în 2004, CSM nu putea să propună spre a fi promovaţi în funcţii decât judecători care erau mai întâi recomandaţi de către ministrul justiţiei. Ulterior, Lidia Bărbulescu s-a dovedit a fi unul dintre principalii oponenţ i din CSM al reformelor iniţiate de ministrul justiţiei Monica Macovei. Conflictul dintre ele a izbucnit încă de la începutul lui 2005, când Macovei a cerut CSM să constate că Bărbulescu ocupă ilegal funcţia de vicepreşedinte al instanţei supreme, dar a fost contrazisă de colegii acesteia din Consiliu.
Ulterior, Lidia Bărbulescu a încercat să obţină anularea unei legi iniţiate de Macovei, prin care se înlătura posibilitatea magistraţilor de a-şi cumpăra locuinţele de serviciu. Vicepreşedintele Curţii Supreme ocupa un astfel de apartament şi intenţiona să-l cumpere, în condiţii avantajoase. La sfârşitul lui 2005, Monica Macovei a adresat o sesizare oficială către CSM, în care o acuza pe Lidia Bărbulescu că, în calitatea ei de membru al Consiliului, ar fi făcut presiuni pentru simplificarea examenului de capacitate de la Institutul Naţional de Criminologie (INC), pe care urma să-l susţină şi fiica sa, Alina Bărbulescu, prin eliminarea probei de Drept civil. Macovei a cerut CSM să o sancţioneze pe judecătoare pentru conflict de interese, dar a fost contrazisă din nou de membrii Consiliului. În cele din urmă, când INC a fost desfiinţat de guvern, Alina Bărbulescu a reuşit să se transfere la CSM, instituţie condusă astăzi de mama sa, deşi legea îi oferea un post în cadrul Ministerului Justiţiei.
Recomandările noastre
