Faţă de anul trecut, în 2011, Fiscul a colectat din acciza pe tutun o sumă cu 35% mai mare. Din această diferenţă, am putea construi 1.000 de şcoli, 1.500 de grădiniţe sau zeci de kilometri de drum.

Veniturile încasate la bugetul de stat din accizele pe tutun în primele 10 luni ale anului 2011 au fost de 6,06 miliarde de lei, cu peste 35% mai mult faţă de cele 4,48 miliarde lei încasate în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor transmise de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), la solicitarea EVZ.

Astfel, în primele zece luni din 2011, la bugetul statului au intrat în plus 1,57 miliarde lei (circa 367 milioane euro), în condiţiile în care începutul anului nu a adus o creştere a accizei, iar cursul valutar la care se calculează accizele în acest an este mai bun decât cel din 2010. Cu aceşti bani s-ar putea construi, de exemplu, patru spitale judeţene de urgenţă, cu câte 460 de paturi fiecare.

Totodată, s-ar putea ridica aproape 1.000 de şcoli cu câte opt săli de clasă şi peste 1.500 de grădiniţe cu câte cinci săli. Luând în calcul un cost de circa 5 milioane de euro/km, s-ar putea construi peste 70 de kilometri de autostradă, adică mai mult decât distanţa dintre Bucureşti şi Giurgiu (63 km).

Cum s-a redus comerţul ilicit

Contrabanda cu ţigări din România a fost, în luna septembrie, de 11,8% din piaţă, conform celui mai recent studiu Novel. În 2010, nivelul comerţului ilicit se situa la peste 36% din total consum. Această evoluţie are loc în condiţiile în care volumul pieţei a rămas la acelaşi nivel cu cel de anul trecut.

"Categoric este o mare diferenţă faţă de anul trecut. Au fost mai mulţi factori, printre care creşterea stabilităţii fiscale şi controalele din vămi, care au dus la reducerea masivă a contrabandei. Ca volum, piaţa a rămas la acelaşi nivel ca anul trecut, adică 32 miliarde de ţigări pe an", a afirmat Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications JTI România.

Efectul majorării taxelor

Aceasta a subliniat că în România taxele au crescut mai accentuat ca în alte ţări. Contrabanda a luat amploare după ce au fost majorate masiv taxele cu 50% în ultimii ani, preţurile devenind mai mari decât în ţările din jurul României.

"Eforturile continuă. Avem în derulare o campanie prin care donăm autorităţilor 30 de echipaje canine pentru a le ajuta în operaţiunile de depistare a traficanţilor, la care asigurăm costurile de întreţinere", a precizat oficialul JTI.

Ultimii doi ani au arătat că atunci când există voinţă politică şi o bună cooperare instituţională, se pot obţine rezultate remarcabile, a subliniat şi Andrei Vasilescu, director corporate affairs Philip Morris Romania şi Bulgaria.

"Dacă la începutul anului 2010 nivelul comerţului ilicit se situa la peste 36% din total consum, eforturile autorităţilor şi cooperarea eficientă cu industria producătoare de tutun au dus la micşorarea acestei ponderi la sfârşit de an 2010 la circa 22%, iar în trimestrul al treilea al anului în curs să ajungă la sub 12%, cifră apropiată de media ponderii comerţului ilicit în UE", a declarat acesta.

Potrivit lui Vasilescu, un punct procentual de contrabandă înseamnă 30 milioane de euro pe an pentru buget.La nivel naţional, ponderea accizelor la tutun, din total accize, este de circa 35%. În preţul unui pachet de ţigări, 80% reprezintă taxele care trebuie plătite la stat.

Problemele se mută în sudul Europei

Potrivit Gildei Lazăr, acum au început să apară probleme din zonele de Sud ale continentului. Vin tot mai multe ţigări de contrabandă dinspre Grecia sau Cipru care traversează Bulgaria şi România şi sunt comercializate în Centrul Europei. Din păcate, însă, şi în pieţele Bucureştiului se mai găsesc destui vânzători de ţigări ilegale. "În vederea funcţionării normale a pieţei tutunului, este nevoie de un cadru legislativ unitar şi simplificat care să reglementeze contrabanda şi evaziunea fiscală." ANDREI VASILESCU, director corporate affairs România şi Bulgaria la Philip Morris Citiţi şi:

• Contrabanda cu ţigări cauzează pierderi de venituri în valoare de 10 miliarde EUR în UE
• Bişniţarii din Obor îşi vând marfa din haine şi au depozitele în portbagaje