De aceea el a primit şi denumirea de Postul Mare. A fost statornicit de Biserică pentru curăţarea sufletească şi trupească, astfel încât creştinul să primească purificat marea sărbătoare a Învierii Domnului.
Postul Paştilor are ca model cele 40 de zile postire, retras în pustiul Carantaniei, ale Însuşi Mântuitorului, înainte de începerea activităţii Sale mesianice. De aceea, se mai numeşte şi Patruzecime sau Păresimi.
Postul Mare este împărţit în două: perioada de până la Florii, de 40 de zile, căreia i se adaugă Săptămâna Patimilor, de la Florii la Înviere.
Nu se mănâncă de loc carne, ouă, lapte sau brânzeturi. De asemenea, nu se consumă nici peşte, untdelemn şi vin, decât în următoarele zile:
Dezlegare la untdelemn şi vin: sâmbetele, duminicile şi la 9 martie, de Sfinţii Mucenici.
Dezlegare la peşte: la 25 martie, de Bunavestire, şi în Duminica Floriilor.
În prima săptămână şi în ultima, a Patimilor, postul este mai aspru şi cere mai multă evlavie.
Astfel, luni şi marţi, primele două zile din Post, se mănâncă o singură dată pe zi, seara, numai pâine şi apă.
La fel, în Săptămâna Patimilor, cu excepţia zilei de joi, a Cinei celei de Taină, când se mănâncă de două ori.
Vinerea şi sâmbăta dinainte de Înviere este post negru, cu abţinere totală de la orice aliment şi apă.
Este recomandat, totuşi, ca fiecare credincios să îşi întrebe duhovnicul ce regim trebuie să respecte, ţinând cont de vârstă, eventuale boli, tipul de activitate, călătorii etc.
Dar postul este cu mult mai mult decât o dietă alimentară. Este o pregătire purificatoare, sufletească şi trupească, pentru a trăi şi primi cum se cuvine Jertfa şi Învierea lui Hristos.
Sfinţii Părinţi spun că orice abţinere, cât de mică, orice înfrânare de dragul credinţei este primită ca jertfă în Cer. La fel, orice faptă bună, milostenie sau rugăciune.
Doamne ajută!