Un nou studiu arata cum ca in jurul gaurilor negre masive ar putea orbita mii de planete bizare. Acestea ar fi luat nastere din condensarea materiei din discul foarte dens care se afla in jurul acestor gauri negre.
Cate planete exista in Univers? Adevarul este ca inca nu stim: la ora actuala au fost descoperite mii de planete care orbiteaza in jurul unor stele mai mult sau mai putin asemanatoare Soarelui nostru. Ba mai mult, se presupune ca majoritatea stelelor ar putea avea cel putin o planeta sau un adevarat sistem de planete, ceea ce ar insemna ca in galaxia noastra ar putea exista sute de miliarde de planete! Acestea iau nastere in milioane de ani in perioada in care sistemul solar se formeaza, din agregarea materiei, la inceput prin atractie electromagnetica pe urma prin atractia gravitationala, din praful si gazul din discul care orbiteaza in jurul stelei in formare.
Iata insa ca un nou studiu, publicat in The Astrophysical Journal, efectuat de un grup de astronomi de la Kagoshima University in Japonia, ajunge la concluzia ca ar putea exista planete nu doar in jurul stelelor ci si al gaurilor negre super-masive din Univers.
Aceste gauri negre au masa de milioane sau chiar miliarde de ori mai mare ca masa Soarelui si se gasesc in centrul multor galaxii, precum a noastra. In centrul galaxiei noastre se situeaza gaura neagra denumita Sagittarius A*, cu masa in jur de 4 milioane de ori cea a Soarelui.
In jurul acestor tipuri de gauri negre se formeaza un disc foarte dens de materie, in urma capturarii de catre gaura neagra a stelelor si a materiei care este atrasa gravitational in gaura neagra. In momentul in care o stea „cade” in gaura neagra aceast proces duce la emiterea unei radiatii foarte intense; o parte din materia stelei cade in gaura neagra, alta parte ramane in discul care orbiteaza in jurul gaurii negre, evident la o distanta mai mare decat orizuontul evenimentelor. Orizontul evenimentelor este limita la care nu se mai poate scapa din gaura neagra. Chiar si un milimetru in plus in interiorul acestei limite face ca obiectul care a depasit limita sa nu mai poate iesi din gaura neagra: nici chiar lumina nu mai iese dintr-o gaura neagra, ramanand prizoniera in campul gravitational al acesteia.
In discul dens de materie din jurul gaurii negre pot avea loc procese care dau nastere planetelor, in mod oarecum asemanator cu cele care duc la formarea planetelor in urul stelelor. Totusi, planetele in jurul gaurilor negre, daca exista, ar trebui sa fi relativ mari – avand o masa de cel putin 10 ori mai mare ca cea a Pamantului. Aceste planete iau nastere din praful si gazul din discul care orbiteaza in jurul gaurii negre, si se situeaza la o distanta de circa 10 ani-lumina fata de gaura neagra. Distante deci mult mai mari decat cele cu care avem de-a faca intr-un sistem solar. Cercetatorii japonezi au aratat cum ca la distanta de zece ani lumina radiatia intensa care provine de la stelele ce cad in gaura neagra este redusa de catre materia din disc; avand acest disc o densitate mare reuseste sa absoarba radiatia, astfel incat unde s-ar forma planetele ar exista o regiune relativ rece, in care graunte de praf invelite in gheata se atrag prin forte electromagnetice la inceput si pe masura ce dimensiunea obiectului creste intra in joc si forta gravitationala care in final da nastere planetelor.
Intr-un astfel de sistem planetar ar putea exista zedi de mii de planete in jurul gaurii negre! Din pacate, cel putin la ora actuala, nu exista sperante de a observa aceste planete – sunt mult prea mici sa produca efecte observabile cu tehnologia actuala.
Totusi, acest studiu arata cum ca in Univers ar putea exista lumi extraterestre cu totul diferite fata de cele pe care ni le imaginam in jurul stelelor. Aceste noi lumi, care orbiteaza in jurul unor gauri negre super-masive, sunt cu adevarat exotice, si cine stie daca ar putea inclusiv sa fie pline de forme de viata, sub forme complet diferite fata de cea terestra.
Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro