Economistul Mircea Coşea spune că ne aşteaptă un an greu: şomajul şi inflaţia vor fi provocările noului guvern, dar şi ale cetăţeanului de rând.
EVZ: Cât de puternice vor fi replicile sociale la cutremurul economic actual? Mircea Coşea: Este absolut sigur că, în prima jumătate a anului, situaţia economică din România se va înrăutăţi serios. Este de mirare că România trăieşte un moment de euforie falsă. Atmosfera de la noi este demnă de Carnavalul de la Rio. În ţările puternice, Sărbătorile de Iarnă sunt înconjurate de reţinere, de prudenţă în consum, de austeritate. La noi, încă nu se conştientizează că este criză. Numărul de şomeri va creşte foarte mult şi foarte repede. În medie, pe 2009, vor fi jumătate de milion de şomeri. Va apărea şi incapacitatea oamenilor de a returna creditele luate, deci şi băncile vor avea de suferit.
Ce vor face investitorii străini? Nu vom avea investiţii străine la nivelul la care ne aşteptăm, pentru că recesiunea este mondială. Fondurile europene vor veni în măsura în care vom şti să le atragem. Această situaţie nu poate să nu aibă şi efecte sociale. Deocamdată, noi discutăm de probleme care ţin de un lux al situaţiei sociale, ne gândim cum să mărim salariile profesorilor. În următoarele luni ne vom gândi cum să supravieţuiască aceste categorii de salariaţi.
Cum ne va afecta criza? În primul rând, cele din industriile delocalizate din România: industria auto, metalurgică, cele care sunt dependente de comenzile străine. Acestea, fiind în criză, stagnăm producţia şi apare şomajul. Construcţiile vor avea de suferit, vor apărea probleme şi în ramura serviciilor, mai ales în serviciile care ţin de comerţul cu amănuntul. Toată această explozie a supermarketurilor şi a mallurilor nu va mai continua în 2009. Într-o situaţie ca asta, statul trebuie să intervină.
Se impune un program anticriză? Nu există un program anticriză real, ci măsuri care repară anumite probleme, cum ar fi renunţarea la promisiunile electorale. După părerea mea, măsurile anticriză trebuie să vizeze nu numai protejarea economiei, dar şi demararea ei după criză. Actuala structură a economiei este foarte vulnerabilă şi va trebui schimbată pe criteriul dezvoltării acelor ramuri care au materie primă sau resurse interne. La noi, singura ramură de acest gen este agricultura, care este uitată cu totul. Chiar în actualul program guvernamental, agricultura este trecută la etcetera, nu este o ramură prioritară. Anul care vine este un an în care trebuie regândită orientarea economiei româneşti. Un plan anticriză înseamnă o nouă gândire bugetară, or, deocamdată, există o grabă de a aproba un buget care este din start greşit. „Vom rămâne la marginea UE“
Este depăşit bugetul elaborat de guvernul lui Tăriceanu? La nivelul analiştilor, se ştie că este un buget greşit. Pleacă de la indicatori care nu mai există, de la o inflaţie care nu mai există, de la un curs care nu mai există, de la un ritm de creştere care nu mai există. Toate s-au modificat în ultimele luni. După părerea mea, ar trebui gândit ca un instrument de gândire economică. Prin măsurile politicii fiscale, să aibă posibilitatea de a orienta economia dorită pentru viitor.
Dar ştim măcar spre ce îndreptăm economia? Nu! Iată, după doi ani de statut de membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană, nu am reuşit să intrăm pe piaţa europeană cu elemente de competitivitate, pentru că nu am făcut o evaluare a potenţialului pe piaţa liberă europeană. Avem o economie gândită de investitorii străini, şi nu de noi. Politica bugetară pentru 2009 nu este un instrument real, capabil de combatere a crizei. Dacă şi actualul guvern va pierde ani buni pentru elaborarea de proiecte, fără să le implementeze, vom fi într-o situaţie foarte dificilă. „Francezii şi nemţii vor munci în România“ Altfel spus, schimbarea economiei mondiale ne-a prins nepregătiţi. Intrăm într-o schimbare a economiei mondiale care nu ne favorizează, pentru că nu suntem posesori de petrol sau de gaze, nu avem o forţă de muncă foarte calificată, iar la capitolul mediu, să nu mai vorbim. Dacă nu facem acum eforturi, vom rămâne la marginea Uniunii Europene, cu toate riscurile unei ţări de categoria a doua.
La ce să se aştepte oamenii de rând? Cred că nu se pot aştepta la lucruri foarte bune. Ar trebui să îşi ia măsuri de prevedere şi asta nu înseamnă să îşi umple cămara cu zahăr şi cu făină, ci să se gândească la rolul pe care îl are un cetăţean într-o ţară europeană modernă. Acesta este cel de adaptare la condiţiile care urmează, să se dezobişnuiască de locul de muncă pe viaţă, pentru că nu va mai fi aşa, să se gândească la o permanentă calificare şi la o înţelegere mai personală.
Şi ce ar trebui să facă? Mai multă iniţiativă, mai multă răspundere, iar pentru cei tineri, un business plan, să-şi pregătească din timp cariera: cel puţin două limbi străine, cât mai multe diplome în concordanţă cu ce aşteaptă azi Europa. Peste câţiva ani vor veni în România francezi sau nemţi, să muncească aici, pentru că criza asta mondială face ca migraţia să fie în ambele sensuri, iar concurenţa va fi foarte mare. Cât credeţi că va dura criza economică? Eu cred că măsurile care se iau acum în lume vor avea capacitatea să atenueze efectele crizei, care nu se vor şterge cu totul în viitoarele zece sau 12 luni. După asta, se va instaura, pe o perioadă de câţiva ani, stagflaţia, adică stagnarea economiei şi a inflaţiei. Va urma un ciclu de câţiva ani în care aşa-numita mondializare fericită nu va mai funcţiona şi va trebui să ne obişnuim cu un stil de viaţă mai econom şi mai raţional. PĂRERI „Să vedem dacă această coaliţie va dori interesul ţării“
EVZ: Care va fi succesul guvernării PDL-PSD? Mircea Coşea: Această coaliţie e puţin stranie, pentru că, în urmă cu două săptămâni, PSD-ul s-a luptat cu PDL-ul în alegeri, iar programele lor au fost bazate pe ideologii diferite. Cred însă că, în condiţiile actuale de criză financiară şi economică, măsurile pe care trebuie să le ia guvernul nu sunt ideologice, ci de politică economică pragmatică. Aşadar, este de înţeles: în momente excepţionale se acceptă măsuri excepţionale. În ceea ce priveşte succesul, este pentru prima oară, după ’90, când un guvern are o majoritate zdrobitoare în parlament. Problema care a făcut rău României, lupta dintre parlament şi guvern, este soluţionată. Guvernul are cale liberă, rămâne să mai existe un parteneriat foarte corect. S-ar putea să apară un element de dezechilibru: parlamentul să fie subordonat guvernului şi să-i aprobe măsurile fără nicio reacţie şi analiză. Se poate întâmpla şi invers. Criza economică scuză mijloacele? Teoria americanilor este că trebuie să dăm oricui o şansă şi să aşteptăm rezultatele. Cred că mulţi s-au gândit la posibilitatea acestei alianţe. Guvernarea liberală, care a fost mai mult socialistă, nu mai putea continua. Trebuia oprită neapărat, pentru că lucrurile derapau din punct de vedere al rezultatelor economice. Chiar dacă s-a afirmat că există o creştere economică importantă, în realitate n-a avut niciun efect la nivelul cetăţeanului. Schimbarea cu o majoritate serioasă se putea face numai prin coaliţia celor două partide. Rămâne de văzut dacă va fi urmărit interesul naţional pentru ieşirea din criză. Este opoziţia destul de puternică? Opoziţia, adică PNL, are o problemă. Este un partid cu o mare tradiţie istorică, cu oameni valoroşi, dar care au făcut greşeli foarte mari la guvernare. Au derapat de la linia liberală. Credibilitatea PNL este scăzută, iar opoziţia sa nu va fi foarte credibilă. În ultimii doi ani, au făcut greşeli foarte mari din punct de vedere economic. Nu ştiu care este poziţia UDMR-ului, pentru că, prin persoana preşedintelui său, a făcut o declaraţie şocantă: dacă UDMR-ul nu este la guvernare, înseamnă că, în România, cineva are ceva cu maghiarii. CV Doctor în economie
Mircea Coşea (1942, Ploieşti) este doctor în ştiinţe economice şi profesor universitar la Academia de Studii Economice Bucureşti, Facultatea de economie generală. În iunie 1997 a fondat, alături de Teodor Meleşcanu şi Iosif Boda, Partidul Alianţa pentru România, care a fuzionat cu PNL în 2002. În perioada 1 ianuarie 2007- decembrie 2007 a fost membru al Parlamentului European din partea Partidului Naţional Liberal, din care a demisionat în acelaşi an. Alături de deputaţii PRM, a aderat la grupul parlamentar naţionalist „Identitate, Tradiţie, Suveranitate“, în Parlamentul European.
Citiţi şi: Calendarul crizei în 2009