Evenimentul Zilei > EVZ Special > Ludovic Orban: „Nu am făcut presiuni asupra lui Crin Antonescu să se retragă din cursa prezidențială”
Ludovic Orban: „Nu am făcut presiuni asupra lui Crin Antonescu să se retragă din cursa prezidențială”

Ludovic Orban: „Nu am făcut presiuni asupra lui Crin Antonescu să se retragă din cursa prezidențială”

Dan Andronic: Domnule Ludovic Orban, funcția pe care o aveți în noul PNL este de prim-vicepreședinte. Ați candidat la președinția PNL. A câta oară?

 Ludovic Orban: Practic, a doua oară. Am mai candidat o dată în semn de revoltă.

– Ați mai candidat o dată, că asta știam, erau trei candidaturi. Cum e să pierzi de fiecare dată? E frustrant…

– Depinde ce înțelegi prin câștig și pierdere. Când am candidat contra lui Crin Antonescu, am candidat pe un mesaj, care s-a dovedit, în timp, că am avut dreptate, chiar dacă nu am fost ales.

– Ajutați-mi memoria…

– Chiar dacă nu obții funcția pentru care candidezi, ai ocazia să transmiți un mesaj public, ai ocazia să indici o linie strategică.

– Și ce ați spus atunci, ați spus că de fapt alianța cu PSD-ul este un pariu pierzător.

– În mod evident am avut dreptate în privința faptului că strategia în baza căruia a fost ales Crin Antonescu a fost încălcată fără niciun alt congres.

– Dar, pe de altă parte, rezultatele în alegeri au fost fulminante.

– Niște rezultate care nu au fost determinate de creșterea organică a partidului, ci de o conjunctură favorabilă, determinată de măsurile guvernamentale catastrofale luate de guvernele Băsescu, pe de o parte, și, pe de altă parte, de colosul politic care s-a făcut din alianța PNL-PSD.

– Pentru că ați adus în discuție problema Crin Antonescu – președinte al PNL. Este adevărat că ați fost printre cei care l-au sfătuit să se retragă?

– Nu l-am sfătuit să anunțe că-și va da demisia în cazul în care nu va obține PNL 20 de procente la europarlamentare. Nu eu l-am sfătuit și nu știu cine l-a sfătuit, eu, dimpotrivă, i-am recomandat stabilirea unui obiectiv care să fie realist, să fie cel mai bun scor de la europarlamentare, să fim primul partid de dreapta. Acestea erau niște obiective tangibile, și care, într-adevăr, puteau să dea o măsură. Nu l-am sfătuit, a fost decizia domniei sale. Și a avut onoarea, ca în momentul în care PNL nu a obținut 20%, să se retragă din funcția de președinte.

– A fost o greșeală acea declarație din punct de vedere tactic și politic?

– A fost o evaluare greșită a situației politice și a capacității PNL de a recupera în scurt timp, gândiți-vă că noi ne-am retras spre finele lui februarie din alianța cu PSD și era foarte puțin timp până în 25 mai să poți să prezinți cu adevărat care sunt motivele și, mai ales, să te rebrand-uiești ca forță politică de dreapta. Era evident că era greu de atins obiectivul de 20 %. Cu atît mai mult cu cât se știe că, la europarlamentare, cel mai pasiv este electoratul formațiunilor de centru-dreapta, care nu consideră o miză politică importantă alegerile pentru PE.

– Dar rezultatul a fost foarte slab.

– Da, a fost un rezultat, care, mă rog, atât avea partidul – 15%, 16%.

– După acel moment nu a existat o presiune asupra lui Crin Antonescu să-și dea demisia? N-ați făcut parte din acel grup de presiune?

– Nu, acesta este un zvon. Am avut o singură discuție cu Crin Antonescu în care i-am spus că, după opinia mea, nu are șanse să câștige alegerile prezidențiale. Asta a fost discuția, dar nici vorbă de presiuni. Nici nu aveam calitatea ca să pot să exercit eu o presiune, sau un alt grup.

– Dar a existat un factor de presiune asupra lui Crin Antonescu în interiorul partidului?

– Nu cred.

– Deci, pur și simplu a fost decizia lui Crin Antonescu de a-și da demisia.

– Da.

– A fost păcălit, în acel moment, de Klaus Iohannis?

– Nu.

– Care și-a anunțat demisia înainte ca Crin Antonescu să facă acest pas.

– Nu cunosc dacă ei au comunicat, și este adevărat că Iohannis și-a dat demisia înain tea lui Antonescu, dar nu a făcut-o publică, numai a transmis-o la partid.

– Ea a devenit instantaneu publică și în partid era o mișcare.

– A existat aici o întreagă mitologie, în jurul acestui episod. După părerea mea, domnul Iohannis chiar a vrut să se retragă când a prezentat demisia, simțindu-se co-responsabil, alături de Antonescu, pentru neatingerea obiectivului electoral stabilit.

„Klaus Iohannis ar fi câștigat și fără incidentele din Diaspora”

Dan Andronic: Cum a ajuns Klaus Iohannis candidatul PNL la Președinție? Nu aveați altă soluție?

Ludovic Orban: După cum bine știți, eu îmi anunțasem intenția de a candida la președinția PNL. În momentul în care am constatat că domnul Iohannis intenționează să candideze la șefia PNL, nu numai că m-am retras, dar am și spus că este cel mai bun candidat și că îl și propun ca și candidat la Președinția României.

– De ce?

– Toate datele pe care le avea Klaus Iohannis, plus așteptările populației referitoare la un candidat prezidențial, erau foarte potrivite pentru Iohannis ca și candidat la Președinție și, de altfel, s-a și dovedit că, deși în primul tur a avut o diferență de zece procente, în turul doi a câștigat cu peste un milion de voturi diferență.

– Ați crezut în victoria lui Klaus Iohannis între cele două tururi?

– Da, cu siguranță.

– Credeți că, dacă nu exista acel incident cu votul din străinătate, Klaus Iohannis ar fi câștigat?

– Cred că ar fi câștigat oricum, dar ar fi câștigat la o diferență mult mai mică. Oricum, voturile din străinătate au fost, gândiți-vă, cred că au votat mai puțin de 500.000. E adevărat că au avut o putere de influențare.

– Mă refeream la emoție. Știți foarte bine că factorul emoțional este important în turul doi al alegerilor prezidențiale.

– Nu sunt adeptul teoriei că Victor Ponta a pierdut alegerile prezidențiale.

– Nu sunteți de părere că a pierdut?

– Nu că i se datorează lui, că el a pierdut. A câștigat Iohannis. Și a câștigat datorită faptului că electoratul ne-PSD este mai numeros decât electoratul PSD.

– Într-o formă sau alta acest lucru se putea vedea din turul întâi, când ai 40%, e clar că 60% sunt în partea cealaltă. Nu era niciun alt candidat de stânga.

– Este o limită maximă de voturi, cam în jur de 5.150.000, 5.200.000 pe care le poate strânge, e determinată psiho- sociologic, pe care le poate strânge un candidat de stânga.

– Deci, spuneți că Victor Ponta nu a pierdut alegerile, ci pur și simplu nu există suficient electorat pentru un candidat.

– Și, în mare parte, Klaus Iohannis a fost un candidat care a reprezentat într-o mare măsură așteptările și speranțele celor care nu sunt cu PSD-ul.

„PNL-PDL nu e alianță. Dacă era, se putea rupe”

Dan Andronic: Credeți că un scenariu de acest tip se poate aplica și la București pentru Primăria Capitalei?

Ludovic Orban: Nu se poate aplica, pentru că PSD-ul și-a impus sistemul de alegere a primarilor dintr-un singur tur. Deci, nu avem turul doi. Se aplică și la București. De regulă, și în București și în țară, spre deosebire de PSD, care pe stânga niciodată nu s-a confruntat cu un competitor serios, care să le diminueze procentele. Întotdeauna, în dreapta spectrului politic, au existat mai multe formațiuni politice, care au împiedicat concentrarea voturilor pentru o formațiune politică pe dreapta.

– Înseamnă că nu vă dați prea multe șanse pentru Primăria Capitalei, dacă veți candida.

– Nu înseamnă asta, înseamnă că nu se aplică mobilizarea anti-PSD, pentru că nu există turul doi. Asta presupune o altă strategie de campanie, o strategie în care, practic, în confruntarea cu candidatul sprijinit de PSD…

– Care cel mai probabil va fi Sorin Oprescu.

– Cel mai probabil va fi Sorin Oprescu. Indiferent cum va candida, oricum e branduit PSD.

– A anunțat: candidează independent.

– Dar, oricum va fi sprijinit de PSD. E clar branduit PSD și atunci e necesar ca, pe lângă campania care să arate programul pe care îl are candidatul PNL, este necesară și o campanie de concentrare a voturilor încă din primul tur.

– Care este relația cu d-na Gorghiu, co-președintele PNL?

– După opinia mea, este o relație foarte bună, care…

– Și în opinia d-nei. Gorghiu?

– Din momentul în care a fost aleasă copreședinte din partea fostului PNL, eu întotdeauna am colaborat cu președinții și am pus umărul la asigurarea unei oarecare coeziuni în materie de exercitare a puterii.

– Ați vorbit, la un moment dat, de măsurile dezastruoase ale guvernelor Băsescu, deci automat le-ați branduit folosindu-vă de mandatele fostului președinte, dar totuși dvs. v-ați aliat cu cei care au făcut parte din acele guverne.

– Nu ne-am aliat, am fuzionat.

– E același lucru. Am spus că v-ați aliat.

– Nu e alianță. Dacă era alianță, se putea rupe.

– Am înțeles, deci v-ați căsătorit, nu v-ați logodit.

– La ora actuală, suntem PNL. Toți foștii membri ai PDL sunt membri ai PNL.

– Cum se împacă cele două viziuni? Avem niște guverne despre care ați spus că au luat niște măsuri îngrozitor de proaste pentru România cu efecte dezastruoase.

– Cele mai proaste măsuri au fost luate în 2009, atunci când la Putere, alături de PD, se afla PSD. De altfel, am și văzut că Victor Ponta omite din biografie că a făcut parte din guvernul Boc.

– A fost mai mic.

– A fost ministru. Nu contează: a fost ministru pe relația cu Parlamentul. A fost ministru în perioada Guvernului Boc, aduceți-vă aminte, în anul 2009, în care erau clare semnele crizei și în care, în loc să se ia niște măsuri de restrângere a cheltuielilor publice, de stimulare economică, s-au luat măsuri în vederea campaniei prezidențiale.

„E nevoie de două rânduri de alegeri pentru ca fuziunea să se omogenizeze”

Dan Andronic: Cât de grea e fuziunea cu PDL? Știu că în teritoriu naște pasiuni.

Ludovic Orban: Este o fuziune care nu este simplă, ci între două formațiuni politice care au structuri teritoriale în fiecare localitate din țara asta. Este o fuziune între două formațiuni politice care, chiar dacă fac parte din dreapta spectrului politic, au fost pe poziții de adversitate în ultimii 7 ani de zile. Gândiți-vă că, în fiecare localitate, candidații la primărie ai PNL se băteau cu candidații la primărie ai PDL. Este nevoie de timp, de extrem de multă disponibilitate spre cooperare, de implicare permanentă din partea conducerii centrale, pentru a aplana tensiunile permanente și, mai ales, pentru asigurarea omogenizării. Omogenizarea se va produce în timp, e necesar cel puțin un examen de alegeri în interiorul partidului, dacă nu chiar două, ca să dispară cultura apartenenței la fostele formațiuni politice.

– Am înțeles, cultura asta va rămâne.

– Se estompează în timp.

– Deocamdată vorbim de oameni care vor candida în iunie 2016 și în noiembrie, la parlamentare.

– Dar în mare parte, să nu uităm că, din PDL, la momentul fuziunii nu mai făceau parte mulți actori, de la Traian Băsescu până la Elena Udrea. De la Pinalti, până la Gabi Sandu.

– Dar îl aveți pe Vasile Blaga, pe Emil Boc și putem continua.

– Vasile Blaga, dacă ne aducem bine aminte, după secvența aruncării caschetelor în fața Palatului Cotroceni de către polițiști, nu doar că nu a mai fost în relații cu Traian Băsescu, ci dimpotrivă.

– A rămas în relații cu Traian Băsescu, nu a plecat din partid.

– Iar, în momentul în care Blaga a fost ales președinte al fostului PDL, Traian Băsescu a spus „Adio, PDL”. Ceea ce s-a și întâmplat.

– Da, dar până atunci au fost împreună.

– Asta e istorie. Fiecare om se comportă în mod diferit, în funcție de contextul politic care există, de formațiunea politică din care face parte, iar mecanismul de naștere a deciziilor este un mecanism total azi în PNL, total diferit față de ce era. Știm foarte bine că, în fostul PDL, Traian Băsescu dicta tot, el dicta de la televizor, deciziile pe care…

– Și când era Blaga acolo, și Blaga a fost până aproape de final acolo, tot Traian Băsescu dicta? N-am văzut niciun semn de independență din partea lor?

– Se cunoaște foarte bine că Vasile Blaga s-a emancipat printre primii de tutela prezidențială.

– Deci rămânem tot în paradigma pro și anti-Băsescu.

– Nu suntem în această paradigmă, este vorba despre faptul că a fost mult mai ușor să facem fuziunea cu PDL condus de Vasile Blaga, cu componența politică pe care o avea.

– A fost o mișcare politică pe care ați fi făcut-o dacă erați în locul lui Crin Antonescu?

– Este evident că de douăzeci și ceva de ani, democrația românească șchioapătă, sare în piciorul stâng. Niciodată nu a existat o forță politică de Dreapta autentică, care să coaguleze marea majoritate a opțiunilor populației și care să realizeze o contrapondere unitară, coerentă, la PSD. După opinia mea, era absolut necesară această fuziune, chiar dacă va exista o perioadă de timp în care, în mod evident, nu poți să faci peste noapte: să schimbi niște oameni, abordări, culturi organizatorice, chiar și niște viziuni strategice și concepții politico- economice, era absolut necesară constituirea acestui mare PNL. Abia acum democrația românească este bazată pe doi poli echilibrați, iar astăzi, se vede că PNL a depășit PSD, binișor.

De ce nu avem autostrăzi

Dan Andronic: Ați fost ministru al Transporturilor. De ce stăm atât de prost cu infrastructura rutieră? Nu reușim să facem o autostradă de la cap la coadă.

Ludovic Orban: Din mai multe motive. În primul rând, nu a existat voință politică. Să ne aducem aminte că, până prin 2007, când a venit Berceanu în primul mandat, nici nu prea era vorba de autostrăzi. Mitrea a făcut o parte din Autostrada Soarelui, mergând spre mare, după care nu prea a existat voință politică. Nu au fost alocări financiare suficiente și, în mod evident, există un întreg lanț al slăbiciunilor în domeniul dezvoltării infrastructurii din România, pe care personal nu pot să-l înțeleg foarte bine. Stabilitatea miniștilor, relația pe care a avut-o întotdeauna Ministerul Finanțelor cu Ministerul Transporturilor, modul în care s-au implicat ceilalți factori guvernamentali, de la premier, președinte, în susținerea dezvoltării proiectelor de infrastructură, modul în care au relaționat celelalte tipuri de autorități, de la Agenția de Mediu, până la Inspecția de Stat în Construcții, de la primarii sau președinții de consilii județene, care trebuiau să dea autorizații, până la muzeele județene care sunt în regim de monopol la descărcările arheologice. Adică, a existat parcă un lanț al slăbiciunilor și niște blocaje, când sperai că deblochezi proiectul îți apărea o altă năzdrăvănie, care, de regulă, era inventată de o altă insituție a statului, sau o instituție a administrației locale. Aici întotdeauna am susținut că România trebuie să investească masiv în infrastructură.

– Și de ce nu o face?

– Păi, uitați-vă în rectificarea bugetară. S-au alocat 1,3 miliarde ca să se dea la primari în prag de alegeri locale, pentru niște obiective de investiții, care sunt importante în localitățile respective. În schimb s-a luat 1 miliard de la Ministerul Transporturilor. Cele mai multe proiecte sunt blocate în momentul de față sau sunt mult întârziate.

Despre Liviu Dragnea: „Un vechil care ține județul în sărăcie, pentru ca populația ținută cu arcanu’ să voteze cu PSD”


FOTO:Ludovic Orban



Dan Andronic: Sărim puțin la PSD, pentru că vreau să văd cum analizați recentele evenimente. Înțeleg că PNL se constituie ca o mare forță politică de Dreapta, în PSD însă am asistat la o suită de evenimente care a dus la transformarea a tot ce mai era rămășița aia de reformă din PSD: s-a dus, a plecat. Dragnea e președintele interimar al PSD până la Congres, sprijinit de Ion Iliescu, de Oprișan, și, în sfârșit, lista celor care îl sprijină continuă cu baroni din fiecare județ. Am observat că PNL are o oarecare atitudine duioasă față de Liviu Dragnea. De ce?

Ludovic Orban: Nu a fost. Sigur că nu a fost o poziție foarte contondentă.

– De ce?

– Pentru că nu mai era necesar să mai luăm noi o poziție față de ce s-a întâmplat în PSD. Hai să fim sinceri: orice om poate judeca cu mintea lui, nici nu mai era necesar să dăm noi o interpretare a evenimentelor.

– Ce s-a întâmplat în PSD?

– În PSD, practic, partidul i-a plătit polița lui Victor Ponta. Asta s-a întâmplat, pentru că Victor Ponta, în momentul în care a ajuns președinte și prim-ministru, mai ales după ce a ajuns prim-ministru, practic nu a mai ținut cont de partid. Îmi aduc aminte că, după retragerea PNL de la guvernare, Victor Ponta a convocat Comitetul Executiv al PSD, numai cu o oră înainte a anunțat miniștrii, fără niciun fel de consultare, și apoi a pus partidul să voteze miniștrii care înlocuiau miniștrii liberali. Victor Ponta, practic, a condus în mod autocratic și, de multe ori, nu a ținut cont de voința existentă în partid. Toate lucrurile astea s-au adunat, s-au acumulat, PSD era un… Eu am atras atenția, încă de acum 6-9 luni de zile, că PSD e un cazan sub presiune, care, mai devreme sau mai târziu, va exploda. Urmăriți evenimentele: în Biroul Executiv, format din 14, 15 oameni, unde erau miniștri, s-a votat în unanimitate pentru Rovana Plumb. În momentul în care au venit oamenii din țară, președinții de organizații, președinții de Consilii Județene, primarii de municipii a fost un vot zdrobitor împotriva candidatului susținut de Victor Ponta, indiferent cum s-ar fi numit el, acest candidat pierdea, pentru că, de fapt, PSD nu a mai acceptat ca partidul să fie condus în continuare de Ponta prin delegare.

– Asta înseamnă și delegitimarea lui Victor Ponta de la Guvern?

– Cu siguranţă. Deci, din momentul de faţă, Victor Ponta va mai rămâne premier…

– Are PSD interesul să rămână fără guvern?

– … numai dacă va executa fără crâcnire ordinele date de partid. Deci, Ponta este astăzi într-o postură jalnică, după părerea mea, în primul rând pentru el, dacă vrea să…

– Evitați subiectul Liviu Dragnea.

– Nu-l evit. Liviu Dragnea este chintesenţa a ceea ce înseamnă pesedismul din ultimii 12 ani. Adică, vechilul de la nivelul judeţean care conduce prin intermediul primarilor de comune şi de localităţi mici, care nu are alt obiectiv decât să ţină judeţul în sărăcie, astfel încât populaţia dependentă, care de regulă este ţinută cu arcanu’ de PSD şi determinată să voteze mai cu forţa, mai cu zăhărelul, să voteze cu PSD. El este chintesenţa acestui model de vechil judeţean, care a fost promovat de PSD. Hai să fim cinstiţi. Teleorman este unul din judeţele cele mai sărace din România şi în mare parte…

– Nu neapărat din vina lui Liviu Dragnea.

– Liviu Dragnea a condus acest judeţ 12 ani. Nu poţi să spui că, după ce ai condus un judeţ în care nu ai adus nicio investiţie străină, în care, practic, judeţul este în stare de sărăcie…Cred că salariul mediu în Teleorman este mai mic cu 50% faţă de salariul mediu pe economie, numărul de angajaţi raportat la numărul de oameni care sunt activi este cel mai mic din restul judeţelor. El a ajuns astăzi să conducă PSD ca un exponent a ceea ce înseamnă, de fapt, politica PSD în România: sărăcie, corupţie, conducere autocratică. Şi ştim foarte clar, aceşti preşedinţi de consilii judeţene nu conduceau numai filiala de partid. Ei întodeauna când partidul se afla la putere puneau miniştri, puneau şefi de deconcentrate.

– Asta nu se aplică la orice partid politic? PNL nu a avut aceeași chimie internă?

-Nu. Partidul Naţional Liberal niciodată nu a fost un partid care să aibă această structură de conducere, care este întemeiată pe puterea admnistrativă şi pe arbitrariul în ceea ce priveşte alocarea de resurse de la bugetul central sau bugetul judeţean către localităţi, în special către localităţile sărace.

– Nici pe vremea lui Tăriceanu?

– Nu. Apropo de sistemul de alocare, vă dau numai un contraexemplu. Prin Ordonanţa 28, astăzi, banii se dau către localităţi pentru finanţarea obiectivelor de investiţii fără niciun fel de criteriu, fără niciun fel de procedură. Este decizia exclusivă a ministrului Dezvoltării. Asta trăim astăzi în România, care face parte din Uniunea Europeană. UE nu alocă niciun ban, să spun, către comunităţile locale pe PNDR. Fără să existe criterii clare, proceduri bine stabilite, să existe sisteme de evaluare, inclusiv evaluatori, care să nu fie evaluatori politici subiectivi, ci care să evalueze în mod obiectiv în baza unor criterii care sunt stabilite. La noi banii se dau după cum vrea muşchiul – cum zicea fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, Mischie: „Banii sunt în pixul meu” – banii sunt în pixul ministrului Dezvoltării. În perioada liberală, aduceţi-vă aminte, noi am instituit Ordonanţa 7 prin care s-a făcut efectiv o selecţie de proiecte la nivel naţional cu criterii de evaluare…

– În ce an?

– În 2007.

– În 2007 nu era perioada alianței cu PSD? Alianței informale…

– Mă rog, a fost… Iniţierea Ordonanţei 7 a fost anterioară. Cât timp eram încă în Alianţa DA.

– În sensul în care s-au distribuit resursele ținând cont că era un Guvern minoritar.

– Vă dau un exemplu: din 600 de proiecte care au fost selectate, numai 36- 37% erau primari liberali, vreo 30 şi ceva la sută erau primari PSD, vreo 20% erau primari aparţinând PDL şi 8% erau primari aparţinând UDMR. Prin sistemul de alocare, care a fost practic un sistem competitiv, în baza unor criterii, cu termen limită de depunere, cu un dosar standard stabilit.

– În ce măsură este interesat PNL să intre la guvernare?

– Dacă am fi egoişti, ar trebui să lăsăm Ponta, şi PSD, în starea în care se găseşte astăzi şi cu tensiunile din PSD şi cu…

– Deci e un fel de altruism că vă doriți să veniți la guvernare?

– … și cu tensiunile din coaliţie, ar trebui să îi lăsăm să îşi frângă gâtul şi să se ducă sub 30% până în alegerile parlamentare. Pe de altă parte, dacă te gândeşti la interesul general, guvernarea nu poate continua în sistemul actual. Plecând de la premier.

„Factorii externi creează multe oportunități de investiții”

Dan Andronic: Totuși vorbim de creștere economică. Toate datele spun că economia României merge în ciuda scandalurilor politice.

Ludovic Orban: Sunt alți factori.

– Întotdeauna. Dacă vreți, e un sistem sănătos, în condițiile în care economia merge în paralel cu politica.

– Să nu uităm că noi am ajuns foarte jos în 2009-2010, după o cădere de opt procente în 2009, și încă două procente în 2010. Noi abia cred că anul trecut am ajuns…

– La nivelul din 2008.

– …la un Produs Intern Brut din anul 2008. Pe de altă parte, sunt și niște factori externi, care creează foarte multe oportunități pentru România. România practic, față de țările din zonă, este este cea mai clar angrenată în Parteneriatul Nord- Atlantic, țara cea mai sigură, vedem Grecia cum este. Bulgaria întotdeauna a avut o bivalență în materie de politică externă. Viktor Orban în Ungaria joacă și el la…

– Noroc cu Grecia pentru că a ieșit din atenție.

– A ieșit din atenție, că altfel el era următoarea vedetă. Dar joacă și el la două capete. Vedem că Turcia, sub Erdogan, a început să pună destule probleme, ori România, nu vorbesc de Ucraina, România este totuși un centru de stabilitate și se pot face afaceri și unde, în mod evident, există tot interesul să investească. Dacă vă uitați, de exemplu, pe datele privind companiile, sunt 370.000 de companii care, de când a venit Ponta, și-au închis porțile, s-au suspendat și 80.000 au intrat în insolvență.

– Insolvența este și o formă de protecție.

– O măsură de protecție, numai că mai mult de jumătate din companiile care intră în insolvență, până la urmă își declară falimentul.

– Din câte am înțeles, procentul este de doar 10-15% din companii reușesc să iasă, să parcurgă întreaga procedură de insolvență.

„PNL susține cea mai mare parte a prevederilor din Codul Fiscal”

Dan Andronic: Cum e cu Codul Fiscal? L-ați votat, nu?

Ludovic Orban: Evident.

– De ce evident? Pentru că acum înțeleg că avem nevoie de o nouă dezbatere parlamentară.

– Cea mai mare parte a măsurilor sunt susţinute de Partidul Naţional Liberal.

– Iar cea mai importantă, dacă vreți, reducerea TVA de la 24 la 19% a fost propusă de Andreea Paul Vass.

– A fost amendament PNL, ca, de altfel, şi celelalte măsuri: renunţarea la supra-acciza pe combustibil, taxa pe construcţiile speciale. Ce e adevărat, ce a introdus PSD în plus faţă de solicitările noastre, a fost reducerea impozitului pe dividende, pe care, în mod evident, şi noi am susţinut-o, pentru că poate fi un stimulant pentru companiile care încearcă să scoată profitul din ţară, în special pentru multinaţionale sau companiile străine, care, având un procent de 5% din dividende, poate nu or să se mai străduiască să…

– Să facă alte contracte, să externalizeze.

– …să externalizeze pentru a-şi masca profitul sau pentru a-şi reduce, în mod artificial, profitul şi s-ar putea ca în urma acestei măsuri să înregistrezi o uşoară creştere a…

– Bine, și atunci de unde toată această bâlbâială, confuzie, atitudine ambiguă, spuneți cum vreți?

– Deci Preşedintele Iohannis este omul care poartă cea mai mare răspundere în România privind evoluţia viitoare a țării.

– Alături de Guvern și de Parlament.

– Dar Preşedintele este cel mai responsabil, pentru că are în spate votul oamenilor care l-au trimis în funcţia de preşedinte.

– Ca și parlamentarii.

– Consider că are suficiente argumente ca să fie îngrijorat de capacitatea actualului Guvern, de a transforma acest Cod Fiscal într-un instrument de relansare economică. Ştiţi cum e cu Codul ăsta Fiscal: poate fi instrument de relansare economică, pe de-o parte, sau poate să fie un temei de dezechilibru bugetar.

– Știu, dar știți cum e. Da, dar suntem într-un scenariu 50-50, poate să iasă sau nu, este un soi de istorie contrafactuală, ce s-ar întâmpla dacă… Aduceți-vă aminte ce s-a întâmplat cu cota unică de impozitare, ce s-a întâmplat când a fost propusă, tot așa a fost un gest de curaj. Erau analize care spuneau că…

– Se prevestea apocalipsa bugetară…

– Vedeți? Și ce s-a întâmplat?

– Au crescut încasările la impozitul pe venit încă din primul an… cu 16 sau 18%.

– Deci, până la urmă vorbim de o decizie politică ce trebuie asumată cu curaj. Nu poți să știi ce se întâmplă cu economia mondială în 2016 sau 2017.

– Vă spun un lucru: noi nu trebuie să ținem cont, în deciziile pe care le luăm despre fiscalitate, de posibilitatea să mai apară peste 2-3-5 ani de zile…

– Dacă apare, să știți că și cu 24% e greu.

– Și cu 24% e greu…

„Nu poți să pedepsești cetățenii, pentru că Guvernul nu e bun”

Dan Andronic: În mod real, să știți că se încasează din TVA-ul de 24%, în jur de 13%- 14%

 Ludovic Orban: Vă spun eu, pe datele Eurostat: 13,8%. Părerea mea este că, dacă reducem TVA-ul la 19%, nu vor scădea încasările, dimpotrivă, există posibilitatea să crească. Cred că se va constata lucrul acesta.

– Se mai întâmplă un lucru, nici nu te bazezi pe niște venituri care de fapt nu vin. Orice buget este construit pe niște predicții.

– Pe de altă parte, vreau să fac niște observații. Cred că rezerva Președintelui Iohannis pleacă de la neîncrederea în Guvern, nu de la faptul că măsurile de relaxare fiscală nu sunt bune pentru relansarea economică.

– Și dacă vine un guvern PNL, ar aplica și ar sprijini acest Cod Fiscal?

– În mod evident. Noi, de altfel, avem trecute în programul de guvernare măsurile astea. Iar în privința TVA-ului vă spun și mai mult: avem prevăzută trecerea la 16% după 2018 în programul de guvernare.

– Și atunci?

– Eu încerc să explic că Președintele este responsabil și, într-un fel, este legitimă îngrijorarea pe care o are și faptul că a determinat această dezbatere. Guvernul trebuie să vină să arate că este capabil să mențină echilibrele macroeconomice și, mai ales, țintele fiscal-bugetare.

– În momentul în care s-a votat Codul Fiscal, 85 de parlamentari PNL, din 86, au votat pentru propunerea de TVA de 19%, adoptată datorită PNL-ului. Nu s-au luat în calcul aceste lucruri?

– De cine să fie luate în calcul?

– De cei care au votat.

– Una sunt parlamentarii PNL și partidul…

– Păi nu aveți specialiști?

– Nu. Una este PNL, alta este Președintele Iohannis. Președintele Iohannis privește din poziția de președinte.

– Acum susțineți poziția lui Iohannis.

– Nu.

– Cum nu?

– Dimpotrivă, declarațiile mele au fost foarte clare.

– Deci, nu sunteți de acord cu poziția Președintelui Klaus Iohannis?

– Înțeleg îngrijorările Președin telui Iohannis. Eu nu cred că trebuie să pedepsești economia românească, societatea românească, pentru faptul că un guvern nu este de încredere și nu prezintă garanții că se încadrează în țintele fiscal- bugetare stabilite. Nu poți să pedepsești cetățenii pentru faptul că Guvernul nu este bun.

– Am înțeles. Haideți să o luăm logic…

– Deci, eu susțin clar și am și declarat public că PNL trebuie să susțină în continuare Codul Fiscal.

– Mi-a plăcut declarația, pentru că arată consec vență.

– Nu pot să fiu altfel.

– E și complicat să-l votezi în Cameră și apoi să spui „hai să-l mai dezbatem!”

– Dar nu asta este. Eu cred cu tărie că România este într-o situație în care trebuie să profite de oportunitățile pe care le are și să ajute economia să decoleze. Această relaxare fiscală e o continuare a unor măsuri, care au fost introduse tot de PNL în Programul de guvernare: scutirea de impozit pe profitul reinvestit, care, din păcate, nu a fost făcută așa cum am dorit noi, dar a fost făcută, reducerea CAS cu 5%, sunt măsuri absolut necesare ca să eliberezi forțele economice din România. România are nevoie de o dezvoltare mult mai rapidă decât celelate state din UE.

– Noi trebuie să profităm de conjunctură.

– Evident. Trebuie fructificate toate oportunitățile care ni se oferă. Deci, eu susțin cu toată tăria aceste măsuri din Codul Fiscal.

Campaniile electorale, finanțate din banii candidaților

Dan Andronic: Care este relația dintre politic, oameni de afaceri, bani, bani negri, finanțări ilegale, după părerea dvs.? Faceți politică de 25 de ani, nu?

Ludovic Orban: În mod evident au fost relații nepotrivite între mulți demnitari, conducători de instituții publice și oameni de afaceri. Astăzi, în schimb, se vede cu ochiul liber că foarte multe din aceste rețele de bani negri, de colectare de venituri necuvenite sunt puse acolo unde trebuie.

– Sunt scandaluri în toate partidele legate de finanțări. Pare că niciun partid nu a fost ocolit.

– Nu există pădure fără uscături și ceea ce am putut să facem noi, spre deosebire de PSD, este că nu ne-am apărat oamenii care intră în vizorul Justiției, care sunt în diferite faze. PNL e singurul partid care și-a introdus în statut niște sancțiuni care se aplică automat în diferite situații.

– Și PSD avea, numai că rezoluția nu s-a aplicat în cazul lui Dragnea.

– Este o rezoluție neinclusă în Statut. Noi am inclus-o în Statut. Și, de altfel, a și generat consecințe pentru toți cei care au fost afectați în perioada asta, după Consiliul Național de la Pitești. E foarte greu să-i păzești pe oamenii care au deținut sau dețin funcții publice.

– Cum vor arăta campaniile electorale pentru că s-a schimbat foarte mult, și din punct de vedere legislativ, și din punct de vedere al opticii. Cum vor arăta lucrurile? Va fi foarte greu de finanțat.

– Va conta mai mult efortul făcut de candidat, efortul făcut de organizația politică ce-l sprijină, se va pune mai mult accent pe campania directă, pe campania din casă în casă, pe campania prin media și sper să nu mai existe procesul nociv de mituire electorală, care din păcate a crescut.

– Dar cum vor fi finanțate partidele, campaniile? Cotizațiile sunt o iluzie.

– Campaniile nu pot fi finanțate decât prin contribuțiile candidaților care, în cazul în care partidele obțin pragul stabilit de lege și toate cheltuielile respectă prevederile legale, vor fi decontate de la bugetul de stat, în limita unei sume care este stabilită pentru fiecare categorie de candidat: senator, deputat, primar, consilier județean etc.