Ludovic Orban începe recucerirea PNL. Primii pași: împărțirea funcțiilor guvernamentale
- Ada Meseșan
- 8 ianuarie 2021, 08:50
Președintele PNL Ludovic Orban încearcă să reducă valul de nemulțumiri și nemulțumiți la adresa lui. Cum? Prin împărțirea de funcții. Unde? La Vila Lac. Când? Astăzi, la ora 13.00.
Orban se întâlnește cu șefii organizațiilor județene ai PNL pe care i-a invitat astăzi la o ședință la Vila Lac. Motivul: împărțirea funcțiilor de secretari de stat și de prefecți care revin partidului după negocierile cu USR-Plus și UDMR.
Iar pentru seară, Ludovic Orban a programat ședința Biroului Politic Național (BPN) al PNL care se va desfășura on-line. Scopul este de a prezenta conducerii centrale a partidului repartizarea funcțiilor de secretari de stat și de prefecți, precum și votarea celor pe care liderii liberali centrali și locali îi vor nominaliza pentru aceste funcții.
Din cele 80 de funcții de secretari de stat aflate în schema Guvernului, PNL-ului i-au revenit 42, USR-Plus a primit 26, iar UDMR, 12.
Și funcțiile de prefecți s-au împărțit între membrii coaliției conform algoritmului politic. Din 42 de funcții, 41 de prefecți județeni și prefectul Capitalei, liberalii au obținut 23, USR-Plus, 14 și UDMR, 12.
Opozanții lui Ludovic Orban sunt mulți dar dezorganizați
Dacă funcțiile de secretari de stat au fost deja împărțite politic între PNL, USR-Plus și UDMR, repartizarea funcțiilor de prefecți generează noi tensiuni în coaliție.
Toate cele trei partide doresc să dețină prefecți în cele mai dezvoltate județe ale: Cluj, Bihor, Arad, Timiș, Brașov, Constanța, Sibiu, Iași și București. Ludovic Orban le va prezenta astăzi șefilor de organizații realitatea politică conflictuală din coaliție, generată de împărțirea județelor la nivel de prefecturi și îi va invita să decidă împreună ce județe își aleg.
Ludovic Orban este un politician abil, cu experiență de 30 de ani în politică și foarte rezistent în confruntări. „Greu de ucis”. Știe că numărul opozanților lui din PNL este suficient de mare. Dar mulți dintre aceștia se află încă în vacanță. Opozanții se gândesc să se regrupeze abia la începutul lunii februarie, când începe sesiunea ordinară a Parlamentului.
Până atunci, Orban are o perioadă de timp în care va încerca să temporizeze supărările șefilor de organizații. Adică al acelora care decid majoritar menținerea sau schimbarea unui șef de partid. Realitate valabilă pentru orice formațiune politică, indiferent cum se numește ea.
Cine îi vânează lui Orban scaunul de președinte
Ce mai știe Ludovic Orban. Nemulțumiții încă nu sunt coagulați. Sunt mai multe grupări în PNL, potrivit opozanților lui Orban, și mai mulți lideri ai partidului care sunt susținuți pentru șefia liberală. Dar care nu și-au manifestat deocamdată explicit interesul pentru președinția PNL. Și nu mai este mult timp până atunci. Congresul partidului care va alege noua conducere va avea loc în luna iunie.
Printre numele evocate de mai mulți liberali ca potențiali candidați la șefia partidului se află persoane cunoscute: Ilie Bolojan, Rareș Bogdan, Emil Boc, Robert Sighiartău, Lucian Bode, Marcel Vela, Dan Motreanu.
O parte dintre ei însă, precum Ilie Bolojan și Emil Boc, au mai respins și în alte rânduri oferta de a prelua o funcție care i-ar fi obligat să se stabilească în Capitală. Ilie Bolojan este președintele Consiliului Județean Bihor, iar Emil Boc este primarul municipiului Cluj Napoca. Ambii sunt vicepreședinți ai PNL și nu doresc să își abandoneze mandatele din administrația locală pentru o șefie la București.
Trendul descrescător al PNL și problemele guvernării = Orban
Opozanții lui Orban ne-au spus că mai dețin și alte argumente pentru contestarea actualului lor șef. Imaginea PNL. Imediat după finalizarea alegerilor parlamentare din 6 decembrie, un sondaj de calibrare a arătat că PNL a ajuns la 20%.
Rezultatul modest obținut de partid la alegerile parlamentare, de 25% față de 34% cât a avut PNL la alegerile locale din septembrie, a fost pretextul pentru care mulți lideri liberali au așteptat demisia lui Ludovic Orban de la șefia PNL. El și-a dat însă demisia doar din funcția de premier.
Fiind partid de guvernământ și în perioadă de criză economică, imaginea PNL este expusă inevitabil unui trend descendent. Situație valabilă de altfel și în cazul Alianței USR-Plus, aflată și ea în prag de Congres.
Relațiile complicate din colaiție, decontate tot de Orban
De asemenea, opozanții lui Orban contabilizează în dreptul lui și trendul imaginii publice a Cabinetului Cîțu precum și relațiile tensionate dintre PNL și USR-Plus. Progresiștii continuă campania agresivă împotriva partenerilor de la PNL pentru a crea imaginea că doar liberalii sunt vinovați de problemele inerente ale guvernării comune.
În plus, în rândul liberalilor se vorbește că DNA ar mai avea în atenție activitatea unor membri ai PNL care au făcut parte din Guvernul Orban. Anul 2021 a fost început de DNA cu dosarul penal instrumentat pe numele fostului ministru liberal al Mediului, Costel Alexe.
În spațiul politic se aude că nici USR-Plus nu va fi ocolit de DNA și că, în curând, va fi anunțată deschiderea unui dosar penal împotriva unui primar din București al USR.
„PNL este imprevizibil. Azi te culci președinte și mâine te trezești simplu membru”, a sintetizat un lider liberal o constantă istorică a partidului, pe care se bazează contestatarii de azi ai lui Ludovic Orban. PNL a avut 11 președinți în 30 de ani. Dintre care 9 președinți în ultimii 20 de ani.