Un vot le-a lipsit judecătorilor CCR să ia o decizie. Balanţa a fost înclinată de Valentin Puskas care s-a temut de "răzbunarea" lui Victor Ponta.
Curtea Constituţională a amânat să ia o decizie în cazul referendumului organizat duminică pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, până pe 12 septembrie.
În aceste condiţii, Crin Antonescu rămâne preşedinte interimar până la acea dată. Judecătorii CCR au susţinut că au primit date "contradictorii" privind listele electorale permanente şi au cerut Guvernului ca până la 31 august să transmită listele electorale permanente actualizate în baza cărora s-a organizat referendumul din 29 iulie.
Totodată, Curtea a anunţat că a respins, cu unanimitate de voturi, ca neîntemeiate, contestaţiile referitoare la respectarea pro cedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului formulate de USL şi de preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului.
Dacă ceilalţi judecători au evitat să se pronunţe, judecătoarea Aspazia Cojocaru a declarat după şedinţă că, din punctul său de vedere, referendumul trebuia anulat. "Eu, după mine, trebuia anulat referendumul", a afirmat Cojocaru.
Temeri şi negocieri
Decizia trebuia să fie luată cu votul a minim şase judecători din nouă, întrucât legea de funcţionare a Curţii prevede că plenul decide cu o majoritate de două treimi asupra valabilităţii rezultatului consultării directe a cetăţenilor.
Ieri, s-au pronunţat pentru invalidarea referendumului cinci judecători, în timp ce patru au fost pentru validare.
Cel de-al şaselea, Puskas Valentin, al cărui vot ar fi dus la invalidarea referendumului, s-a temut de faptul că premierul Victor Ponta "se va răzbuna pe secuime", au declarat pentru EVZ surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
Potrivit aceloraşi surse, Ion Predescu şi-a condiţionat votul cerând PSD-ului să-şi aducă fiica judecător la Curtea Constituţională. Neîntrunindu- se voturile necesare pentru pronunţarea Curţii, s-a mers pe amânarea deciziei.
Ioan Rus nu mai ştie câţi alegători sunt în România, după ce cu o zi înainte dădea cifra exactă
George Lăcătuş
Ministrul de Interne a creat o confuzie totală în rândul judecătorilor CCR, cărora le-a trimis informaţii contradictorii
O mare parte din vina privind amânarea deciziei judecătorilor de la Curtea Constituţională a României (CCR) o poartă ministrul de Interne al guvernului Ponta, Ioan Rus, cel care, în decurs de doar două zile, a trimis două hârtii judecătorilor cu informaţii care se bat cap în cap.
În prima hârtie, cea de pe 1 august 2012, Rus îi informa pe judecătorii CCR că pe listele electorale permanente sunt înscrise 18.292.514 de persoane cu drept de vot.
În acest context, judecătorii urmau să decidă invalidarea referendumului, deoarece la votul de duminică nu s-au prezentat 9.146.258 de români, pentru a îndeplini criteriul de 50% plus unu din cei înscrişi pe listele de vot.
Judecătorii Curţii Constituţionale, băgaţi în ceaţă de ministrul Rus, au o dilemă: câţi votanţi are România? FOTO: AGERPRES
În contextul în care Ioan Rus ştia că la vot s-au prezentat mai puţine persoane, el a trimis la CCR, pe 2 august 2012, o a doua hârtie în care îi informa pe judecători că numărul de alegători comunicat cu doar o zi înainte nu prea e cel adevărat.
Rus dă vina pe morţi
"Din analiza datelor înregistrate în evidenţele noastre, există posibilitatea ca în listele electorale permanente să fie înscrise persoane decedate, care figurează în evidenţe cu domiciliul în România, al căror deces survine în România sau în străinătate", explică ministrul de Interne judecătorilor CCR de ce cifra exactă prezentată cu doar o zi înainte s-ar putea să nu fie cea reală.
În încercarea disperată de a-i determina pe judecătorii CCR să amâne invalidarea referendumului de duminică, Ioan Rus le spune acestora, în finalul documentului trimis joi, că "datele de mai sus pot fi de natură să afecteze numărul total al cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în listele electorale permanente".
Ca o dovadă de laşitate, ministrul de Interne pasează încă o dată responsabilitatea în ograda altei instituţii, Autoritatea Electorală Permanentă, despre care spune că e singura în stare să verifice veridicitatea numărului de alegători.
Românii din străinătate, vinovaţi şi ei
O altă categorie găsită vinovată de ministrul Rus este cea a românilor stabiliţi în străinătate. Ei se fac vinovaţi că figurează încă cu domiciliul în România, deşi s-au stabilit în alte ţări.
"Nu şi-au reglementat statutul juridic faţă de statul român, în sensul de a-şi anunţa schimbarea domiciliului în străinătate şi de a solicita un paşaport românesc." Ultimii pe lista vinovaţilor sunt primarii, deoarece nu şi-au îndeplinit obligaţia de a actualiza periodic listele electorale permanente.
INS: "Nu putem stabili numărul alegătorilor"
Surpriza totală în cadrul acestui război al declaraţiilor şi al nervilor o reprezintă răspunsul trimis miercuri judecătorilor CCR de către preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Vergil Voineagu.
El precizează că "în prezent, rezultatele provizorii ale recensământului de anul trecut nu permit dezagregarea pe grupe de vârstă, implicit a populaţiei în vârstă de 18 ani şi peste. Aceste date statistice devin disponibile odată cu datele definitive, cu precizarea că ele corespund criteriilor de stabilire a populaţiei cu drept de vot".
În încercarea de a clarifica răspunsul la o întrebare a judecătorilor CCR, cu privire la stabilirea numărului exact al persoanelor cu drept de vot, conducerea INS a precizat că, în momentul de faţă, instituţia nu poate stabili cu exactitate acest lucru: "În sistemul statisticii oficiale din România nu există surse de date care să permită stabilirea numărului cetăţenilor români cu drept de vot, în sensul legislaţiei în vigoare, la data de 29 iulie 2012 sau la oricare altă dată calendaristică".
Judecătorii CCR nu reuşesc să înţeleagă dacă ministrul Rus îi informează sau îi dezinformează
Ponta: 9 milioane de votanţi
Cu două săptămâni înainte de referendum, premierul Victor Ponta îl asigura pe preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, că referendumul din România va fi organizat conform deciziei judecătorilor CCR, care au cerut ca referendumul să fie valid doar dacă la vot se vor prezenta majoritatea celor înscrişi pe listele de vot.
Referitor la numărul celor înscrişi pe listele electorale, Ponta a declarat în faţa lui Schulz:"L-am asigurat (pe Martin Schulz - n.r.) că orice referendum organizat în România, potrivit procedurilor standard, trebuie validat de CCR, iar Curtea, pe 30 iulie, după referendum, va confirma rezultatele dacă 50% din populaţie, adică 9 milioane de votanţi, se prezintă la urne".
AEP a cerut, în 2011, scoaterea decedaţilor de pe listele electorale
Autoritatea contrazice declaraţiile unor lideri USL, care susţineau că pe liste sunt peste un milion de persoane decedate
Pentru a clarifica situaţia persoanelor decedate care mai figurau încă pe listele electorale, EVZ a cerut conducerii Autorităţii Electorale Permanente (AEP), singura instituţie din România care are atribuţii în verificarea veridicităţii listelor electorale, să ne transmită o situaţie clară cu privire la acest lucru.
Răspunsul AEP contrazice declaraţiile pompoase ale unor lideri USL, care spuneau, zilele trecute, că pe listele electorale s-ar afla peste un milion de persoane decedate.
Controlul primăriilor
Potrivit AEP, în 2011 au fost controlate 1.241 de primării din totalul de 3.187, din care: 40 de primării municipale, 79 de primării orăşeneşti, 6 primării de sector şi 1.116 primării comunale.
În urma acestor controale s-a constatat: 33.308 persoane decedate nu au fost radiate din listele electorale (7.754 fiind găsite în municipii, 2.865 în oraşe şi 22.698 în comune), două persoane care au renunţat la cetăţenie mai figurau încă pe listele electorale, iar o persoană care şi-a schimbat domiciliul mai figura pe lista electorală de la fosta locuinţă.
Listele, reactualizate
În 649 de cazuri, primăriile nu au reactualizat listele electorale în raport cu deciziile judecătoriilor. Prin urmare, în urma controlului a 40% din primăriile din România, inspectorii AEP au găsit, anul trecut, 33.960 de persoane care nu trebuiau să figureze pe listele electorale.
Această cifră este de 53 de ori mai mică decât cifra înaintată de USL, cea de 1,77 de milioane de persoane. Atribuţiile reprezentanţilor AEP constau în verificarea listelor electorale de la fiecare primărie din România şi confruntarea acestora cu registrele de la starea civilă şi de la judecătorii.
Atunci când inspectorii AEP constată că o persoană care e trecută decedată în registrul primăriei, dar aceasta mai figurează încă pe lista electorală, cer reprezentanţilor primăriei să facă modificarea de rigoare.
Acest lucru se întâmplă şi în celelalte cazuri de persoane care şi-au pierdut dreptul de vot în cazul unei decizii a judecătorilor, a pierderii cetăţeniei sau a schimbării domiciliului.
Întrebaţi cum au rezolvat problema persoanelor care figurau ilegal pe listele de vot în 2011, reprezentanţii biroului de presă al AEP ne-au declarat: "După efectuarea controlului şi transmiterea rapoartelor către primari, s-a cerut acestora să facă modificările necesare. Inspectorii AEP nu au atribuţii de efectuare a acestor modificări, în schimb trebuie să urmărească remedierea acestora. Prin urmare, după o anumită perioadă, inspectorii AEP au făcut un recontrol, prin sondaj, la o parte dintre primării, pentru a vedea dacă au fost făcute modificările respective. Din rapoartele angajaţilor AEP rezultă că respectivele modificări au fost făcute".
Reprezentanţii AEP au mai precizat, pentru EVZ, că şi în anul în curs reprezentanţii instituţiei au efectuat controale la primării, iar în cazul "aspectelor negative constate s-a dispus remedierea acestora".
"După transmiterea rapoartelor către primari, li s-a cerut acestora să facă modificările necesare."
REPREZENTANT PRESĂ, AEP
Citiţi şi:
- MRU: USL încearcă deturnarea unei realităţi prin sesizarea depusă la CCR
- Băsescu despre sesizarea lui Zgonea şi Filip: CCR decide
- Petiţie în atenţia lui Crin Antonescu: "NU sunt mort şi NU am votat la referendum. Sunt VIU şi trăiesc în România"
- Vasile Blaga: Datele comunicate de BEC arată că referendumul este invalid
- Expertul Laura Ştefan demontează contestaţiile USL de după referendum: "Discuţia e închisă"
- Viviane Reding aşteaptă decizia CCR pentru a comenta referendumul
- Crin Antonescu: "Vom avea o decizie a CCR în 12 septembrie. Asta nu înseamnă o campanie electorală"
- Sulfina Barbu: Poate ar trebui invalidate şi alegerile locale
Recomandările noastre
