În nebunia lor pentru industrializarea forțată a țării, comuniștii au înființat mai multe localități industriale. Aici au ridicat combinate, au deschis mine, au construit blocuri de locuințe – cele mai multe lipsite total de confort –cinematografe, săli de spectacol, magazine etc.

Iar pentru a le popula au dislocate aici oameni din toate colțurile țării, dornici de un câștig mai bun decât în localitățile lor natale. În fapt, erau colonii de muncă, în care viețuia o populație pestriță, ridicate la rang de orașe. Și o perioadă lucrurile păreau că vor merge, în ciuda greutăților inerente oricărui început.

Doar că a venit anul 1989, comunismul a picat, marile combinate, prost administrate și căpușate de tot felul de interese s-au transformat în fiare vechi, iar noile orașe au început să decadă. Rămași fără locuri de muncă, mulți dintre locuitorii acestora s-au întors pe plaiurile natale. Alții, care nu mai aveau unde să se întoarcă dar erau suficient de tineri și de curajoși, și-au încercat norocul în alte zări. Majoritatea în străinătate.

Câțiva, mult mai puțini, au mai rămas, însă, printre minele închise, fabricile și uzinele în ruină. Trăiesc în condiții subumane, lipsiți de minimum de confort, muncesc pe unde apucă, cu ziua, pe te miri ce, și trăiesc din amintiri.

 

Valea Jiului, ținutul orașelor fantomă

Astfel de orașe fantomă sunt împrăștiate peste tot în țară, cele mai multe, însă, în zona minieră din Valea Jiului.

Orașul Călan, din județul Hunedoara este unul dintre aceste fantome care au cunoscut prosperitatea înainte de 1989, iar acum au decăzut. Localitatea a fost construită în jurul combinatului siderurgic, unicul producător de fontă cenușie din țară. În 1989, la combinatul din Călan lucrau 6.500 de oameni.

Ulterior, după ce combinatul a fost închis totul s-a năruit. În fostul oraș industrial au mai rămas doar clădiri dezafectate, care stau să se prăbușească, platforma fostului combinat, tot o ruină, blocuri gri, parasite și oameni triști.

Uricani, turnul prabusit

Orașul Lupeni, Hunedoara

Orașul Lupeni este al treilea municipiu ca mărime din județul Hunedoara. Localitatea este atestată încă din 1770, dar a cunoscut dezvoltarea datorită exploatărilor miniere din zonă.

În august 1929, la Lupeni a avut loc una dintre cele mai mari greve din perioada interbelică, lucrărtorii mineri protestând împotriva condițiilor grele de muncă și a salariilor mici. Greva a fost reprimată, iar 25 de muncitori au fost uciși. La 2 august 1977 minerii au protestat din nou, împotriva abuzurilor economice și politice. Revolta a fost înăbușită de autoritățile comuniste brutal – mulți dintre participanți fiind închiși și persecutați.

Orașul a cunoscut un nivel maxim de înflorire în timpul comunismului. Ulterior, după ce mineritul din Valea Jiului a decăzut, orașul și-a pierdut importanța. Mai amintește de gloria din trecut, Palatul Cultural Minerul, clădire dată în folosință în 1927.

Orașul Mărășești, Vrancea

Un alt asemenea oraș este Mărășeșt, în județul Vrancea. Altădată un important nod feroviar, a cărui economie se baza pe Fabrica de produse chimice, în prezent mai este cunoscut doar datorită Mausoleului ridicat în amintirea luptelor care s-au dus în zonă, în timpul Marelui Război.

Chimica Mărășești, în jurul căreia s-a ridicat micuțul orășel a fost înființată la finalul secolului XIX, pe la 1899, în colaborare cu firma Zalatmaer Schwefelchies Industrie Act Gesellschaft din Budapesta.

În această fabrică și la remiza CFR lucrau majoritatea localnicilor până după 1989.

După căderea comunismului, fabrica de produse chimice a căzut. Au existat câteva tentative de privatizare cu câțiva giganți ai industriei de detergenți, însă au picat. Așa s-a ajuns ca la finalul anilor 1999, Chimica Mărășești, rebotezată în Marchim, să fie vândută pe bucăți unor așa ziși investitori care au dezmembrat-o și au vândut-o la fier vechi. Orașul a decăzut, locuitorii săi au ajuns la limita supraviețuirii, iar cei mai mulți au plecat în străinătate.

Uricani, Hunedoara

Încă de la intrarea în Uricani te izbește un val de tristețe și dezolare. Orașul a fost înființat prin comasarea a trei localități componente, Câmpu lui Neag, Uricani și Valea de Brazi. Populația orașului Uricani este de 8.972 de locuitori, în scădere față de recensământul din 2002, când se înregistraseră 10.227 de locuitori.

Singurul bloc de 10 etaje din localitate a ajuns o ruină. Oamenii au luat tot ce se putea lua din clădire, iar natura începe, ușor, ușor, să-și reintre în drepturi.

Orașul Uricani a fost un important oraș minier pe vremea lui Ceaușescu, dar la fel ca altele din zonă, după 1989 a fost abandonat. Străzile sunt pustii, iar liniştea e deranjată doar de urletul vreunui câine care caută mâncare.

Orașul Victoria Brașov

Victoria este singurul oraş artificial din România, construit în jurul marelui combinat chimic cu același nume. A fost înființat în 1949, după model sovietic, sub numele de Colonia Ucea sau Ucea Roşie. Aici au fost aduși, pe vremea comuniștilor oameni care să lucreze în combinatul chimic. S-au construit locuințe și alte utilități urbane, iar localitatea a fost declarată oraș.

După 1989, combinatul chimic, unde lucrau 4.500 de oameni s-a închis, iar zona s-a transformat într-o ruină. Au mai răms câteva hale, iar locurile de muncă sunt foarte puține. Majoritatea locuitorilor active fac naveta la Brașov și la Făgăraș. Alții au plecat în străinătate. Este un oraș mort, din care tinerii fug unde văd cu ochii.

Orașul Ghelari, Hunedoara

Ghelari este o localitate din județul Hunedoara pe care Nicolae Ceauşescu voia s-o transforme în oraș minier. Peisajul este dezolant. Cele două cartiere de blocuri, Cuţ şi Cârnuri, construite pentru mineri sunt acum pustii. Au fost abandonate deoarece 90% dintre cei care le ocupau, lucrători la exploatările miniere au plecat. Apartamentele sunt mari, spațioase, dar pustii. Atât a mai rămas din perioada de înflorire a localității.

Mătăsari, Gorj

Mătăsari a fost un alt proiect ambițios pe care comuniștii au dorit să-l transforme în realitate. Zăcământul minier descoperit aici a transformat cătunul amărăt din județul Gorj într-un fel de El Dorado. Oameni din toate părțile, cei mai mulți săraci, lipsiți de pregătire profesională s-au aciuat în zonă căutând de lucru la mine.

În anii 80 aici s-au construit blocuri în care s-au mutat mii de oameni ai muncii. Ulterior, după 1989, acestea s-au golit, dat fiind că oamenii, mânați de sărăcie au plecat spre alte zări. În urmă au rămas doar clădiri în ruină.

Orașe care mai există doar pe hârtie

Pe lângă aceste localități care au cunoscut dezvoltarea și înflorirea în perioada comunistă, mai există și alte localități fantomă. Acestea mai apar pe unele hărți administrative ale României, dar nu mai există în realitate. Au fost depopulate și au dispărut ori au intrat în componența altor localități.

Conform unui proiect inițiat în 2015, în România există 126 de localitati fictive, din care nu mai puțin de 11 sunt orașe. Acestea fie nu mai au nici un locuitor conform ultimului Recensământ al populației și gospodăriilor, fie au ajuns pe fundul câte unui lac de acumulare sau au dispărut complet.

Unele localități nu mai au nici o construcție, nu au căi de acces, însă au rămas în bazele de date oficiale. Figurează ca localități în documentele administrative deși, în realitate, în cele mai multe cazuri sunt doar terenuri virane, pustii, sau cartiere componente ale altor UAT-uri.

În astfel de localități se întâlnesc tot felul de situații bizare. De exemplu, într-una dintre acestea nu figurează nici un locuitor, în schimb, la Registrul Comerțului, aici este înregistrată o firmă. În altele, conform actelor, apar înregistrate, în scriptele oficiale, animale domestice, oi, capre, porci, vite etc.

Lista orașelor fantomă

Pe lista celor 11 oraşe fantomă identificate prin proiectul din 2015 se află Alexandru I. Cuza – judeţul Călărași, Bunea Mică – judeţul Timiș, Chiaşu Oraş – judeţul Dolj, Grăniceru – judeţul Constanța, Mureşeni – Municipiu, judetul Mureș, Peșterea, municipiu, județul Cluj, Racameț, oraș în județul Mureș, Ulmi, oraș, în județul Prahova, Valea Seacă, oraș, în județul Călărași, Vargatac, Porumbac, oraș, în județul Mureș.

Exemple de localități fantomă

Localitatea Eteni din Comună Odoreu, județul Satu Mare nu avea nici un locuitor înregistrat, la Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011. Localitatea a fost identificată pe Planurile Directoare de Tragere (1916-1959), dar perimetrul delimitează un teren viran, fără construcții, pe poziția vechii vetre a satului. Localitatea a fost distrusă de răul Someș, pe 14 mai 1970, după ce răul a inundat satele Eteni și Cucu., iar ruinele au fost rase cu buldozerele.

Localitatea Pădureni din Comună Viișoara, județul Bihor figura cu doi locuitori la Recensământul Populației și Locuințelor din 2011. Localitatea nu are nici o construcție, perimetrul său delimitând un teren agricol.

Localitatea Bastea din Comună Lapugiu de Jos, județul Hunedoara nu avea nici un locuitor înregistrat, dar în perimetrul său sunt delimitate trei construcții.