Rusia, Ucraina şi UE au ajuns la un acord care permite reluarea livrărilor, însă Moscova a susţinut, ulterior, că documentul este invalid

Moscova şi Kievul au ajuns ieri, sub medierea UE, la un mult-aşteptat acord pentru reluarea livrărilor de gaze spre Europa, dar dificultăţile tehnice şi o nouă întârziere anunţată de partea rusă înseamnă că ţările afectate vor primi gazul cel mai devreme marţi. În condiţiile în care negocierile cu reprezentanţii companiei ucrainene Naftogaz pe tema unui nou contract de livrare au eşuat sâmbătă, Gazprom va furniza, prin conductele din Ucraina, doar gazele destinate Europei. Compania rusească are motive să se grăbească, în condiţiile în care pierderile sale financiare cauzate de disputa cu Ucraina se ridică la 120 de milioane de dolari pe zi, potrivit RIA Novosti.

Acordul prevede prezenţa observatorilor însărcinaţi cu monitorizarea tranzitului gazului rusesc prin Ucraina. Primii observatori ajunseseră ieri, potrivit Reuters, la o staţie rusească de pompare a gazului din Rudja, iar alţi monitori erau deja prezenţi de vineri în Ucraina. Ieri-seară însă, preşedintele rus Dmitri Medvedev a declarat, citat de Reuters, că acordul este invalit: „nu va fi implementat până când aceste prevederi nu vor fi eliminate sau revocate de partea ucraineană“. După începerea livrărilor, oficialii au anunţat că gazul are nevoie de 36 de ore pentru a trece prin conducte şi a ajunge la statele europene beneficiare.

Membrii UE trag învăţăturile

Criza gazului îi aduce azi la Bruxelles pe miniştrii europeni pentru energie, care discută despre reducerea dependenţei faţă de gazul rusesc - o temă veche în dezbaterile UE - prin investiţii în infrastructură şi diversificarea furnizorilor. Deocamdată, „solidaritatea energetică“ invocată de europeni este afectată de lipsa unei interconectări a conductelor, problemă vizibilă în special în cazul Bulgariei, una dintre ţările care au avut cel mai mult de suferit de pe urma crizei.

Un plan de conectare a Bulgariei cu România şi Grecia ar putea fi discutat azi, după ce a fost anunţat în urmă cu un an.

Preşedinţia cehă a UE, apreciază Reuters, ar mai putea să folosească reuniunea pentru a reitera sprijinul pentru construirea Nabucco, gazoductul european care ar trebui să transporte gazul caspic în Austria, prin Turcia, Bulgaria, România şi Ungaria.

Discuţiile ar putea fi tensionate de decizia unilaterală a Slovaciei de a reporni cel de-al doilea reactor al centralei nucleare de la Jaslovske Bohunice, spre nemulţumirea Comisiei Europene şi a Austriei. Anunţul făcut sâmbătă de premierul slovac Robert Fico este în sine un indicator al ineficienţei politicii energetice comune a UE.

COOPERARE REGIONALĂ

România, gata să ajute Bulgaria

Preşedintele bulgar, Gheorghi Părvanov, i-a telefonat omologului său Traian Băsescu pentru a solicita tranzitul liber prin România al gazelor pe care Ucraina le-a promis Bulgariei ca ajutor, potrivit agenţiei Focus News. Băsescu s-a angajat să asigure acest transport imediat ce gazele ajung la Isaccea şi a mai spus că România poate furniza păcură şi electricitate statului vecin, dacă va fi nevoie.

La rândul său, Ioan Rusu, directorul general Transgaz, ne-a declarat că sistemul românesc de gazoducte este pregătit să asigure oricând acest transport prin conducta Isaccea-Negru Vodă. Cu această ocazie, cei doi preşedinţi au discutat şi despre accelerarea unui nou proiect de interconectare (conducta Giurgiu-Ruse - n.r.). Traian Băsescu şi premierul Emil Boc vor participa, astăzi, la un dejun de lucru cu preşedintele Comisiei Europene, unul dintre subiectele de discuţie fiind tranzitul gazelor spre Europa. (Florentina Cioacă)

O ZI DA, O ZI BA

Trafic restricţionat în Budapesta

Primarul Budapestei, oraş devenit extrem de poluat din cauza utilizării păcurii în locul gazelor, a restricţionat traficul de maşini. Astfel, autoturismele cu numere impare vor circula numai în zilele impare, iar cele cu numere pare, doar în zilele cu soţ, a anunţat edilul, citat de AFP. Şi capitala României este mai poluată din cauza folosirii păcurii.

„Fiecare tonă de păcură utilizată în locul gazelor majorează cu 10% emisiile de dioxid de carbon în atmosferă“, ne-a declarat Irina Duică, director comercial al Electrocentrale Bucureşti. Ea a explicat că, în momentul în care cantitatea suplimentară de emisii poluante va trebui plătită, dacă nu se încadrează în cotele alocate, aceasta ar putea fi compensată de preţul mic al păcurii în comparaţie cu cel al gazelor. Deficitul de 7 milioane de metri cubi de gaze pe zi este acoperit, în prezent, de 7.000 de tone de păcură zilnic. (Florentina Cioacă)