La summitul G7 din Japonia, Joe Biden a ridicat veto-ul asupra furnizării de către aliații Kievului a acestor avioane americane. Dar puține țări le pot livra rapid, mai ales că piloții ucraineni trebuie să fie antrenați în prealabil

Administrația Biden a așteptat summitul țărilor G7 din Japonia de vineri, 19 mai, pentru a face anunțul oficial: nu se va opune, de acum înainte, transferului avioanelor de luptă F-16 în Ucraina. În plus, Washingtonul va participa la formarea piloților, care ar trebui să dureze câteva luni și va avea loc în câteva baze europene. În acest moment, Washingtonul este nehotărât cu privire la furnizarea către Kiev de avioane F-16 din propriul contingent. Pe de altă parte, Statele Unite ar putea încuraja anumiți membri NATO să renunțe la avioanele din propria flotă, facilitând în schimb achiziția avioanelor americane F-35.

De la începutul războiului lansat de Rusia la 24 februarie 2022, Kievul a căutat să-și întărească flota de avioane de vânătoare sovietice, învechite și nesofisticate. Polonia, urmată de Slovacia, a fost prima țară NATO care a făcut pasul cedării de avioane de luptă, pe 16 martie, hotărând să-și aprovizioneze vecinul cu patru avioane Mig-29. Unda verde venită dinspre Statele Unite face posibilă luarea în considerare a unei schimbări de perspectivă. 

Într-un tweet, Volodimir Zelenski a salutat această „decizie istorică” în favoarea unei „coaliții internaționale de avioane de luptă”. La modul ideal, ucrainenii ar dori să-și construiască o flotă de patruzeci până la cincizeci de avioane F-16. Această coaliție a fost promovată în special de prim-ministrul britanic, Rishi Sunak, și de omologul său olandez, Mark Rutte, în timpul unei întâlniri la Londra care a avut loc pe 16 mai.

La un an de la începerea războiului, la sfârșitul lunii februarie a.c., Joe Biden a fost întrebat de canalul ABC în legătură cu avioanele F-16. Replica sa a fost că Zelenski nu „ar avea nevoie”. „Eu exclud deocamdată această ipoteză”, a adăugat Biden despre o posibilă livrare a acestor dispozitive. 

Administrația americană a tot continuat să extindă limitele a ceea ce consideră acceptabil în cooperarea militară cu Kievul fără a risca o conflagrație cu Rusia și o răspândire a conflictului dincolo de granițele ucrainene. În realitate, Washingtonul a ajuns să cedeze în multe puncte.

Considerații militare și politice 

Prima „cedare” a vizat sistemele de rachete ghidate Himars, începând din vara anului 2022. La sfârșitul lunii decembrie, în timpul vizitei surpriză a lui Volodimir Zelenski la Washington, Administrația a anunțat și livrarea unei baterii de rachete Patriot, o întărire esențială pentru apărarea antiaeriană. În ianuarie, Pentagonul a confirmat că soldații ucraineni vor fi instruiți în utilizarea acestui sistem, adăugând opțiuni după transferul rachetelor sol-aer Hawks și Nasams. Dar cea mai dramatică schimbare a fost anunțul de la sfârșitul lunii ianuarie, ce viza expedierea a treizeci și unu de tancuri M1 Abrams. Această decizie nu s-a concretizat imediat în teren, dar a servit la o deblocare decizională la Berlin, care a acceptat la rândul său să furnizeze tancuri Leopard.

De la început, considerațiile militare s-au împletit cu cele politice. La fel și în cazul anunțului american privind F-16. Administrația Biden încearcă să faciliteze pregătirile pentru summitul NATO de la Vilnius de la începutul lunii iulie, deoarece presiunile din partea țărilor baltice și a Poloniei în favoarea unei candidaturi ucrainene continuă fără încetare. 

Deși există o flotă potențială de peste trei sute de F-16 în nouă țări europene - Belgia, Danemarca, Grecia, Țările de Jos și Portugalia, printre altele -, nu toate statele care le dețin sunt în măsură să le cedeze de pe o zi pe alta. 

Belgia, de exemplu, care are cincizeci și trei de aeronave, a clarificat pe 16 mai că avioanele sale sunt vechi, dar esențiale pentru misiunile naționale. Norvegia avea până de curând aproximativ cincizeci de F-16. A început să le retragă în 2022 pentru a cumpăra F-35. Dar treizeci și două dintre aceste avioane au fost deja vândute României. „O mulțime de forțe aeriene occidentale au fost deja reduse. Donarea de avioane poate însemna în unele cazuri că nu mai pot fi îndeplinite anumite misiuni naționale”, avertizează Jean-Christophe Noël, cercetător asociat la Institutul Francez de Relații Internaționale și redactor-șef al think tank-ului Vortex.

Înainte de a trimite avioanele F-16 pe front, va fi necesară o fază de pregătire pentru viitorii piloți ucraineni. Danemarca, urmată de Belgia și Olanda, a confirmat pe 19 mai că este pregătită să îi antreneze. Copenhaga se află, la fel ca Bruxelles și Amsterdam, într-o fază de înlocuire a flotei proprii de F-16 cu F-35. 

În ultimele zile, Franța și Regatul Unit au deschis și ele ușa pregătirii piloților ucraineni, dar Paris și Londra nu au F-16, poate fi vorba doar de o pregătire inițială. „Tot ceea ce a fost anunțat va trebui să facă obiectul unei coordonări precise cu partenerii”, subliniază biroul ministrului francez al Forțelor Armate, Sébastien Lecornu.

sursa: RADOR / lemonde.fr