Campania electorală pentru alegerile prezidențiale e peste tot în lume și nu numai la noi o întrecere între oameni și nu între partide. Asta și dă spectaculosul unei campanii prezidențiale. Nu doar cei interesați de politică, dar și pînă acum nepăsătorii, se angajează pro sau contra unui candidat.

Opțiunea depinde, firește, de opțiunea politică a cetățeanului. Nu e însă obligatoriu. Sînt și cazuri în care opțiunea ține pur și simplu de poziția cetățeanului față de omul care e candidatul. La noi, la români, caracterul de întrecere ca de box sau de fotomodel e accentuat de patima pusă în chip absurd în atitudinea față de politicieni. Caragiale sesiza încă de pe vremea sa această patimă pro sau contra, care face dificilă neutralitatea, indiferența față de chelfăneala politică. Se înțelege în aceste condiții că unul dintre punctele centrale ale campaniei duse de un candidat se referă la raportarea la candidatul considerat drept principal adversar.

Din acest punct de vedere e mai mult decît interesant de trecut în revistă raportarea la principalul adversar în discursurile electorale din ultima vreme ale lui Liviu Dragnea. Deși doar Klaus Iohannis s-a anunțat oficial ca înscris în cursa pentru prezidențiale, presa, opinia publică, gura cafenelei, cum ar fi zis Stelian Popescu, directorul Universului, dau ca înscriși, chiar dacă neoficial încă, și alți candidați: Dacian Cioloș, Codruța Kovesi. Din acest punct de vedere, trebuie neapărat notat de către Istoricul clipei că pe partea Stîngă nu se văd concurenți pentru Liviu Dragnea. Călin Popescu Tăriceanu va candida, n-avem nici o îndoială, dar el va fi o amenințare în primul tur mai ales pentru candidații Dreptei. Deoarece deocamdată Victor Ponta nu pare tentat de prezidențiale, pentru electoratul de Stînga singurul care contează e candidatul PSD.

Pe partea Dreaptă, deși președintele în exercițiu are prima șansă, primul tur se anunță cu multe enigme. Electoratul de pe partea Stîngă e vizibil compact în raportarea la candidatul PSD. Electoratul de Dreapta e divizat. Avem astfel pe Dreapta două electorate net diferite. Unul e cel al PNL, electorat tradițional, votînd PNL mai ales pentru a ajunge la putere, scos la urne de structuri, dar și de interese. Celălalt e electoratul USR+PLUS, electorat nou, ivit în ultimii ani, definit prin ceea ce eu am numit proletariatul digital, care respinge partidele tradiționale în numele unui altfel de a face politică. Noua formațiune poate avea succes electoral numai dacă propriul electorat iese la vot. Deoarece el diferă de electoratul PNL, putem spune că un candidat al Alianței 2020 se conturează ca o primejdie pentru Klaus Iohannis. Sînt toate motivele să vorbim de mai mulți concurenți ai candidatului PSD pe partea dreaptă.

Ce ne arată cele șase discursuri ținute de Liviu Dragnea la finele Conferințelor extraordinare de alegeri din CarașSeverin, Gorj, Ialomița, Călărași, Dîmbovița, Ilfov, puse de mine întrun comentariu anterior pe seama unei campanii prezidențiale începute prin cuvîntarea din finalul Ședinței Consiliului Național al PSD din 16 decembrie 2018?

Că Liviu Dragnea și-a stabilit deja concurentul de pe partea Dreaptă: Klaus Iohannis.

În toate cele șase discursuri apare în chip automat un moment dedicat lui Klaus Iohannis.

De ce Klaus Iohannis?

Nu numai pentru că președintele în exercițiu a început și el campania electorală, ci și din alte motive, ținînd de strategia de campanie a lui Liviu Dragnea:

Klaus Iohannis e la ora actuală dușmanul fără echivoc al PSD și prin asta al electoratului PSD. Prin boicotarea evidentă a Guvernului, prin ieșirile tari la adresa PSD, a Guvernului, ieșiri care, deși fără prea mare talent de pamfletar, conțin multe elemente care trădează ura.

Klaus Iohannis e președintele țării. Strategia PSD de campanie e dată de lozinca Sîntem la guvernare, dar nu deținem puterea. Prin urmare, Liviu Dragnea simte nevoia să pună multe dintre neajunsurile guvernării pe seama exclusivă a boicotării de către președinte.

Klaus Iohannis e singurul concurent dinspre Dreapta pe care Liviu Dragnea îl consideră demn de luat în seamă de un candidat al unui partid de forța PSD. Ceilalți sînt niște amănunte fără importanță.

Într-o campanie electorală are importanță nu numai autoprezentarea candidatului, dar și înfățișarea adversarului. Electoratul e chemat să te voteze și pentru a nu-l lăsa pe adversul tău să ajungă la putere.

Din cele șase cuvîntări de pînă acum se deosebesc următoarele note negative atribuite lui Klaus Iohannis, note care, mai mult ca sigur, vor fi exploatate de comunicatorii PSD după exemplul dat de Liviu Dragnea:

E un președinte rău, rău la suflet, și prin asta toxic pentru România:

„Stimați colegi, vreau să vă spun cîteva lucruri despre Iohannis. Eu am crezut că nu va veni în România vreun președinte mai rău și mai toxic decît Băsescu. Vă spun sincer, eu n-am crezut, am crezut că Băsescu va fi maxim. Acest om n-a făcut pînă astăzi, în patru ani și ceva de mandat, un singur lucru bun pentru această țară. A dezbinat, a incitat oamenii la proteste, a mințit, a vorbit de rău această țară, a dezinformat instituții europene, a susținut și a protejat și protejează în continuare acest sistem ocult care se numește statul subteran, pentru că acest sistem l-a ajutat cu cele 40 și ceva de dosare penale, l-a ajutat cu acele case furate efectiv de la statul român.” (Gorj) „Mai ieșea și Iohannis, un om care face enorm de mult rău acestei țări și care mai vrea să facă rău încă cinci ani de zile.” (Ialomița)

„Ce suflet să ai? Am înțeles, venin, otravă, dușmănie, multe alte lucruri, dar ce suflet poți să ai să întîrzii bugetul de stat și milioanele de copii din România să nu poată să beneficieze de mărirea alocațiilor de la 1 martie? Cît de crud poți să fii?” (Dîmbovița)

A dus un război total cu Guvernarea PSD, pe care a boicotat-o cît a putut:

„A avut două obiective majore, spuse lui Călin Popescu-Tăriceanu exact a doua zi după alegeri, cînd a încercat, în 2016, în decembrie, să-l convingă să nu mai facă alianță cu noi, și anume război total cu PSD și blocarea guvernării. Așa a făcut doi ani și jumătate, cu toate instituțiile de represiune pe care le coordonează: atacuri la Curtea Constituțională, nerespectarea Constituției, nerespectarea deciziilor Curții Constituționale, blocarea miniștrilor. România n-are astăzi nici măcar șeful Armatei pentru că nu vrea Iohannis, este ceva fără precedent întrun stat membru NATO.” (Dolj)

E dușmanul României prin acțiunile sale la Bruxelles. Acolo vorbește de rău țara. Prin asta e sluga străinilor: „Să știți că nu vorbește niciodată de bine România în afară cînd se întîlnește cu alți oameni, pentru că nu poate. Nu poți să ieși să spui în atîtea rînduri că România nu e pregătită să preia președinția Consiliului Uniunii Europene. Ce oficial a spus vreodată atîtea rele despre țara lui, fiind minciuni?” (Caraș-Severin)

„Vrem să fie patrioți, să aibă curaj să vorbească acolo despre și pentru România, pentru că e țara lor sau vrem să avem niște europarlamentari care de acolo să înjure România și să voteze împotriva României și să nu aibă niciun fel de apăsare pentru această țară? De ce? Pentru că așa le spun Iohannis și stăpînii lui. «Mai ușor cu România, fraților, mai ușor cu țara voastră!» Orice șef de stat sau de guvern, orice europarlamentar din Parlamentul European se gîndește în primul rînd la țara lui, pentru că așa e normal. Noi de ce să navem acest drept?” (Călărași)

N-a făcut nimic pentru România și nimic în general:

„Domnul Iohannis, vă rog să-l aplaudați! Nu-mi iese, nu? Ce-a făcut acest domn în România? N-aveam în gînd să vorbesc despre el, dar acum m-am gîndit. Ce-a făcut Iohannis patru ani? Este o întrebare atît de simplă! Ce-a făcut acest om cît a fost președinte? Eu n-am găsit un lucru, o acțiune, un gest care să fi ajutat România sau pe români, absolut nimic.” (Caraș-Severin)

„Domnului Iohannis, la această oră cred că doarme, după părerea mea, e ora 14, totuși. De ce rîzi, Codrin? Eu spun că la această oră doarme, a mîncat, doarme, nici cu schiul nu știu cum e, s-ar putea să fie fake news!” (Dîmbovița)

Are dosare penale de care l-au scutit cei din Sistem:

„Vorbește acest domn, că așa pare, «domn», de albirea unor dosare. Păi chiar nu-i este rușine cu atîta minciună? Cine i-a albit lui cele peste 40 de dosare făcute în legătură cu casele furate de la stat? Nu cumva prietenul lui care lucrează în Parchetul General? Ei vorbesc despre aceste lucruri? Soția lui cînd a fost la Parchet? A fost sau n-a fost? Nu cumva a fost noaptea, ca hoții?” (Ialomița)

Klaus Iohannis nu trebuie să mai fie reales. Ar fi o nenorocire pentru țară. Și românii trebuie să evite această nenorocire:

„Se pare că nu există altă variantă pentru România decît ca acest om să nu mai prindă un alt mandat de președinte. Este un obiectiv foarte important.” (Caraș-Severin)

De aceea misiunea patriotică a electoratului PSD, a activului e să se bată pentru ca Klaus Iohannis să nu mai ia un nou mandat:

„Credeți că noi putem să-l lăsăm pe Iohannis să mai ia încă un mandat? Încă cinci-șase ani cu acest om careși urăște propria țară? Atunci, fraților, hai să vă treziți, așa cum știu eu PSD și cum știu eu Gorjul! Colegi primari, președinți de organizații, membri PSD, simpatizanți PSD, PSD este poporul român la scară mai mică, haideți să ne aducem aminte acest lucru și fiți conștienți că singurul partid care poate apăra interesele României, care se poate bate cu oricine pentru această țară, este Partidul Social Democrat!” (Gorj)