Cum își lucrează Liviu Dragnea colegii din PSD. Studiu de caz: Gabriela Firea. România lui Cristoiu
- Ion Cristoiu
- 2 septembrie 2018, 20:59
Momentul Gabriela Firea de sîmbătă, 1 septembrie 2018, a fost văzut ca un moment de revoluție în PSD. Eu nu cred că asta e semnificația. În PSD nu poate avea loc nici o revoluție. Partidul a fost prins în pînza de păianjen a lui Liviu Dragnea. Nu știu cînd va ieși din ea.
Știu sigur că va ieși pentru a intra în Opoziție pentru cîteva decenii, pînă își va reveni ca partid viu, după ce Liviu Dragnea a făcut din el o bucată de lemn Tănase.
Momentul Gabriela Firea va fi înăbușit de Liviu Dragnea printr-o șmecherie ale cărei semne se văd deja în mesajele expuse de comunicatorii partidului:
Intervenția nu dă seamă de disensiuni în PSD, dimpotrivă e o dovadă că în partid funcționează din plin libertatea de expresie bla, bla, bla. Șmecheria am putea-o numi înăbușirea unei dizidențe prin surîsurile ipocrite.
Liviu Dragnea o face pe Împăciuitorul, pe Înțeleptul, pe Omul care trece peste orice de dragul unității partidului.
Sub surîsurile sale vătuite, ca niște izmene de iarnă, pune la cale însă lichidarea adversarului din PSD prin manevre oculte, în genul celor folosite de Servicii.
De fiecare dată cînd apare în PSD o încercare de a scoate partidul de sub papucul teleormănist, Liviu Dragnea reușește să înăbușe revolta prin sistemul său de relații clientelare. Ca și Klaus Iohannis în partea dreaptă a scenei politice, Liviu Dragnea a avut grijă să-i elimine pe toți cei care l-ar fi putut concura în PSD. Aleșii săi sînt toți de o platitudine exemplară. Atît de fericiți c-au ajuns într-o altă funcție decît cea de portari, încît ascultă orbește tot ce le spune Liviu Dragnea.
Alte și alte momente asemănătoare vor fi înăbușite la fel.
Blestemul PSD de a găsi, în postdecembrism, groparul interior. Ce n-au putut face pînă acum adversarii partidului, va face, evident, Liviu Dragnea. Nu cred că Gabriela Firea a gîndit o acțiune politică.
La fel ca în cazul Ecaterinei Andronescu, ieșirea ei în public dă seamă nu atît de un calcul politic, cît de o exasperare a unui lider PSD față de intrigile țesute de Liviu Dragnea împotriva lui.
Momentul Gabriela Firea nu poate fi înțeles fără o raportare la realitățile cumplite din partidul de guvernămînt. Toți cei care cunosc viața internă a acestui partid desemnează drept catastrofală, ca să nu spunem criminală, suspiciunea feroce a lui Liviu Dragnea față de orice ridicare a unui alt lider decît el. Căderea celor două guverne își are temeiul în această suspiciune. Cum dă semne cineva că poate gîndi altfel decît El, Supremul, în singurătatea căminului conjugal, cum e luat la țintă respectivul. Numirile în aparatul de stat, deciziiile la nivel guvernamental sînt toate expresia obsesiei lui Liviu Dragnea ca nu cumva un alt lider PSD ar putea să-i pună la îndoială autoritatea creînd un pol de putere în jurul lui. De aici dezastrul evident al Guvernării PSD. Nu de puține ori suspiciunile lui Liviu Dragnea se dovedesc bolnăvicioase. Și astfel oameni valoroși fie nu sînt promovați, fie sînt eliminați, pentru liniștea lui Liviu Dragnea.
O suspiciune asemănătoare, patologică, a avut Stalin. Sub puterea ei, milioane de oameni au ajuns în fața plutonului de execuție. Liviu Dragnea n-are, din nenorocire pentru el, NKVD-ul. N-are nici măcar Binomul SRI-DNA, pe care și l-ar fi vrut pentru el. Lesne de imaginat ce-ar fi pățit dușmanii lui Liviu Dragnea din PSD dacă ar fi avut în puterea sa Binomul SRI-DNA. În aceste condiții, Liviu Dragnea practică asasinatul politic. De cum i se pare că un lider PSD i-ar umbri autocrația, i-ar micșora autoritatea, Liviu Dragnea țese în jurul respectivului o pînză de intrigi, menită a lichida pe respectivul sau măcar de a-l pune la respect. Pentru realizarea scopului, Liviu Dragnea e în stare de orice. Inclusiv de sacrificarea intereselor PSD. Asta deoarece, e lucru știut, Liviu Dragnea apelează pentru a-și lucra colegii la adversarii PSD din politică și din presă. E de altfel o practică veche în PSD. N-a fost scos din joc Dumitru Mazilu în ianuarie 1990 de Ion Iliescu prin documentele publicate de România liberă, ziarul dușman de moarte al FSN?
De ceva timp, Liviu Dragnea a luat-o la țintă pe Gabriela Firea. Pe ce se bazează suspiciunile sale e greu de lămurit în afara psihiatriei. Sigur Gabriela Firea e victima unor manevre mîrșave ale lui Liviu Dragnea care, repet, pentru a o lovi pe primăriță, nu se dă în lături de la a folosi pe advesarii politici ai PSD. Scandalul Halep de pe Stadionul Arena națională a fost amplificat de ordinul dat de Liviu Dragnea unor organizații fidele de a sări în apărarea Gabrielei Firea. Pentru PSD era important ca scandalul să înceteze prin lipsă de combustibil. Dominate de primitivism, reacțiile unor organizații au avut rolul de a păstra și amplifica scandalul.
A venit Scandalul 10 august 2018. Indiscutabil, Operațiunile Jandarmeriei au fost dirijate și controlate de Carmen Dan. Puțină lume știe că, prin Carmen Dan, Liviu Dragnea a pus stăpînire totală pe Ministerul de Interne sau mai bine zis pe domeniul de acțiuni secrete al acestui minister, un domeniu prin care ministerul e mai puternic decît SRI. Ordinul de evacuare al Pieței a fost dat de Carmen Dan, singura persoană de care ascultă Jandarmeria. Cînd au văzut că e groasă, mai ales prin postarea lui Klaus Iohannis, au mers la prefectul Capitalei pentru a-i cere să semneze ordinul. De ce a semnat ordinul Speranța Cliseru la ora 24 fără a se întreba dacă nu cumva sună ca dracu faptul că ea a fost simplu spectator la decizia de evacuare a Pieței rămîne un mister. Sigur e că Cuplul Carmen Dan-Liviu Dragnea au pariat pe o sacrificare a Speranței Cliseru în Scandalul 10 august 2018. A fost în calculele lui Liviu Dragnea doar salvarea lui Carmen Dan în Scandalul Evacuării? Firește că nu. Liviu Dragnea a socotit că pe lîngă salvarea lui Carmen Dan el ar putea obține un ce profit din punerea pe seama prefectului de București a acțiunii în forță a jandarmilor. Prin aceasta, ținta era însă Gabriela Firea.
Prin urmare, presa dușmană PSD, în care Liviu Dragnea are o adevărată rețea de oameni plătiți punctuali, a debutat o campanie menită a arăta că Speranța Cliseru e omul Gabrielei Firea. Așa e. Numai că un om normal nu vede legătura dintre aceste informații și acțiunea Jandarmeriei. Campania își avea tîlcurile ei. Avea menirea de a îndrepta asupra Gabrielei Firea antipatia, dacă nu chiar ura bucureștinilor victime ale tulburărilor din 10 august 2018. Asta pe de o parte. Pe de alta, ea avea menirea de a-i lua Gabrielei Firea posibilitatea de a-și asuma ipostaza de modernitate a PSD, mai precis acea deschidere a PSD către politicile europene, moderne. Din același scenariu face parte și piesa de teatru cu cetățeanul indignat care o agață pe Speranța Cliseru pe terasă.
Repet, atît el personal, cît și prin mașinăria secretă a Ministerului de Interne, Liviu Dragnea are oameni în toate forțele declarate anti-PSD. Și între TeFeLiști, mai precis între cei mai violenți protestatari, pentru a-l hărțui prostește în vederea autovictimizării, și între ziariștii de la televiziunile și site-urile dușmane ale PSD și între USR-iști. Rețeaua e folosită de Liviu Dragnea pentru a-și lovi adversarii din PSD. Sînt și situații în care Liviu Dragnea procedează la scurgeri dinadins din PSD către presa anti-PSD. Eu cred că și campania exagerată pentru a crea imaginea Proasta lui Dragnea în cazul Vioricăi Dăncilă e coordonată tot de Liviu Dragnea. E un mijloc prin care Liviu Dragnea trece public drept adevăratul jupîn la României, dar și unul prin care Viorica Dăncilă e ținută în lesă. Evident, din toate aceste lucrături pierde PSD. Pentru Liviu Dragnea n-are importanță că pierde PSD. Important e să cîștige el. Și cîștigă. Imaginea liderilor PSD veniți la nunta fiului chemați cu convocatorul, grăbiți să se veselească pentru a nu-l supăra pe Jupîn, e emblematică pentru partidul ajuns un fel de vizitiu la brișca boierului Liviu Dragnea.
Nu cred că momentul Gabriela Firea va avea urmări în viața PSD. Și nu numai pentru că Gruparea Liviu Dragnea din partid a și trecut la înăbușirea dizidenței prin comedia surîsurilor perfide adresate primăriței, dar și pentru că momentul n-a fost altceva decît expresia unei exasperări.