LIVE TEXT. Război în Ucraina. Ziua 89. „Grenadă falsă” în fața consulatului rus din Sao Paulo. În 3 luni, Estonia a dat o treime din bugetul militar Ucrainei

LIVE TEXT. Război în Ucraina. Ziua 89. „Grenadă falsă” în fața consulatului rus din Sao Paulo. În 3 luni, Estonia a dat o treime din bugetul militar Ucrainei Sursă: Oleksii Synelnykov | Dreamstime.com

Război în Ucraina. Ziua 89. Forțele ruse au intensificat ofensiva în Donbas, astfel încât autoritățile de la Kiev au anunțat că exclud posibilitatea de a accepta un armistițiu cu Rusia. A fost respinsă și ideea încheierii unui acord cu Moscova pentru cedarea de teritorii, potrivit președintelui Poloniei, care a efectuat o vizită-surpriză în țara intens bombardată. Între timp, primul soldat rus judecat pentru crime de război în Ucraina, în vârstă de 21 de ani, a fost condamnat pe viață. Iată ultimele actualizări privind războiul declanșat de Rusia!

UPDATE 28: Estonia a transferat o treime din bugetul său militar către Ucraina în trei luni de zile.

Este una dintre cele mai mari cifre puse la dispoziție de diverse țări în sprijinul țării aflate în război, a declarat consilierul șefului biroului președintelui Mikhailo Podoliak.

UPDATE 27: Au început sistările de gaze în regiunile Donețk și Luhansk.

Ne puteți urmări și pe Google News

Potrivit operatorului de rețea din Ucraina, livrările de combustibil către regiunile Donețk și Luhansk au fost suspendate.

Principala conductă de gaz care trece prin aceste teritorii a fost avariată în urma bombardamentelor.

Șeful NATO promite să răspundă acuzațiilor Turciei

UPDATE 26: Săptămâna trecută, Finlanda și Suedia și-au depus candidatura pentru a se alătura alianței militare NATO - o mișcare provocată de războiul Rusiei în Ucraina. Însă Turcia se opune, liderul Recep Tayyip Erdogan afirmând că cele două națiuni nordice nici măcar nu ar trebui să se deranjeze să trimită delegații pentru a convinge Ankara de această idee.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat pentru BBC, luni, că este încrezător că alianța va găsi modalități de a răspunde preocupărilor Turciei.

El a mai spus, atunci când a fost întrebat, că va fi de competența Curții Penale Internaționale să decidă dacă președintele rus Vladimir Putin este un criminal de război sau un arhitect al genocidului.

UPDATE 25: O „grenadă falsă” a fost lăsată în fața consulatului rus din cel mai populat oraș din Brazilia, a anunțat site-ul brazilian de știri Globo.

Ofițerii de poliție din cadrul Grupului de Acțiuni Tactice Speciale, care au fost chemați la fața locului, au confirmat că era vorba despre un dispozitiv fals. Nu se știe cine ar putea fi responsabil pentru acțiunea de alertă.

Președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, și-a justificat decizia de a menține o „poziție neutră” față de conflictul dintre Rusia și Ucraina făcând referire la legăturile comerciale puternice ale Rusiei cu Brazilia. El a fost acuzat de mass-media braziliene că „laudă” și face declarații „simpatice” despre liderul rus Vladimir Putin.

UPDATE 24: Guvernul german blochează timp de câteva săptămâni livrarea a până la 100 de IFV-uri Marder către Ucraina, scrie ziarul german Bild.

Ministerul german al Apărării are 32 de tancuri Marder care „nu mai sunt folosite” și care ar fi putut fi reparate în șase săptămâni, potrivit unei surse citate de ziarul amintit.

UPDATE 23: Mass-media ucraineană anunță că ocupanții au început să ia cu asalt orașul Liman din regiunea Donețk, potrivit agenției de presă Nexta. Iată amploarea luptelor din Liman, potrivit unei imagini din satelit NASA!

UPDATE 22: Danemarca a fost de acord să furnizeze Ucrainei un lansator Harpoon și rachete pentru „a ajuta Ucraina să-și apere coasta”, a declarat secretarul american al apărării, Lloyd Austin, la încheierea celei de-a doua reuniuni a Grupului de contact pentru Ucraina, găzduită luni. Cea de-a doua reuniune a grupului de contact a avut loc în mod virtual.

De asemenea, Republica Cehă a fost de acord să trimită un „sprijin substanțial” Ucrainei, inclusiv „o donație recentă de elicoptere de atac, tancuri și sisteme de rachete”, a declarat Austin în cadrul unei conferințe de presă la încheierea reuniunii.

În total, 20 de țări „au anunțat noi pachete de asistență în domeniul securității”, după reuniune, a declarat Austin, printre care se numără inclusiv „donarea de muniție de artilerie, sisteme de apărare de coastă și tancuri și alte vehicule blindate, care au o nevoie critică”.

„Alții au venit cu noi angajamente pentru antrenarea forțelor ucrainene și susținerea sistemelor sale militare”, a adăugat Austin.

Un total de 47 de țări au participat la cea de-a doua reuniune a grupului de contact, a declarat președintele Statului Major interarme, generalul Mark Milley.

Secretarul Austin va găzdui personal cea de-a treia reuniune a grupului de contact cu Ucraina la Bruxelles, pe 15 iunie.

„Voi convoca Grupul de contact pentru cea de-a treia reuniune a noastră luna viitoare și ne vom reuni în persoană de data aceasta, la 15 iunie, în marja reuniunii ministeriale NATO privind apărarea de la Bruxelles”, a declarat Austin.

„Bineînțeles, nu va fi un eveniment NATO, dar vrem să menținem, să menținem ritmul acestor reuniuni și am vrut să folosesc călătoria mea în Europa pentru a mă asigura că ne dezvoltăm pe baza impulsului nostru”, a mai spus el.

UPDATE 21: Adjunctul ministrului rus de externe, Andrei Rudenko, a declarat că Moscova analizează o propunere italiană de plan de pace pentru a pune capăt conflictului din Ucraina.

„Am primit-o recent și o studiem”, a spus Andrei Rudenko despre propunerea primită de la Roma.

Adjunctul ministrului rus de externe a precizat că nu au avut loc discuții între Rusia și Italia, adăugând că cea dintâi țară va comenta propunerea ulterior analizării sale.

UPDATE 20: Numărul biletelor de avion dus-întors în străinătate din Rusia a ajuns la 70%.

În martie-aprilie 2022, ponderea managerilor care, la plecarea din Rusia, au decis să nu cumpere zboruri dus-întors a crescut brusc. În martie, ponderea biletelor dus-întors a ajuns la 70%, în aprilie - 47%.

UPDATE 19: Piața imobiliară secundară din Kiev se prăbușește cu 52%.

În comparație cu octombrie 2021, numărul de apartamente cumpărate în Kiev a scăzut cu mai mult de jumătate în mai 2022, potrivit motorului de căutare imobiliară Flatfy. În sudul și estul Ucrainei, cererea a scăzut cu 90-100%.

UPDATE 18: Noi detalii despre cazul primului soldat rus, în vârstă de 21 de ani, condamnat la închisoare pe viață pentru crimele de război comise în Ucraina.

„Chiar dacă acuzatul a declarat că nu a avut intenția de a ucide, instanța nu are încredere în aceste afirmații și consideră că a existat o intenție”, a declarat judecătorul Serhiy Ahafonov.

Soldatul, pe nume Vadim Șișimarin, a recunoscut că a împușcat mortal un bărbat în vârstă de 62 de ani în satul Chupakhivka, în nord-estul țării, la 28 februarie. Avocatul său susține că a urmat ordine directe și a anunțat că militarul va depune apel la decizia de închisoare pe viață.

UPDATE 17: Ucraina critică afirmația Franței privind o potențială aderare la UE în 15-20 de ani.

Ca răspuns la ministrul european al Franței, Clément Beaune, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Oleh Nikolenko, a declarat pentru European Pravda că Kievul insistă să primească statutul de candidat în iunie 2022.

UPDATE 16: Săptămâna trecută, ONU a cerut Rusiei să deschidă accesul la porturile ucrainene din Marea Neagră - pentru a permite reluarea exporturilor de cereale. Șeful Programului Alimentar Mondial al ONU, David Beasley, a sugerat că menținerea lor închisă agravează criza alimentară globală.

Acum, Rusia a transmis că, dacă va deschide aceste porturi, sancțiunile impuse Moscovei vor trebui revizuite, potrivit agenției de știri Interfax.

Ucraina, unul dintre cei mai mari producători de cereale din lume, obișnuia să folosească porturile sale maritime pentru majoritatea exporturilor sale. Acum folosește trenurile și micile sale porturi de pe fluviul Dunărea.

Programul alimentar mondial ajunge la 125 de milioane de persoane și presupune achiziția a 50% din cereale din Ucraina.

UPDATE 15: Belarus prelungește exercițiile militare în apropiere de Ucraina cel puțin până pe data de 28 mai 2022.

Potrivit proiectului de monitorizare militară Belarusian Hajun, Belarus a desfășurat, de asemenea, trei sisteme de rachete Iskander într-o zonă din apropierea graniței cu Ucraina.

Kremlinul îi acuză pe ucraineni de un atac cu explozibil

UPDATE 14: Kremlinul i-a acuzat pe naționaliștii ucraineni că au comis un „atac terorist” împotriva unui oficial instalat de Rusia în sudul Ucrainei, relatează agenția de presă AFP.

Andrei Șevciuk a fost numit primar al orașului Energodar, în regiunea Zaporizhzhia, după ce trupele rusești au preluat controlul orașului. În acest oraș se află cea mai mare centrală nucleară din Europa.

Duminică, Șevciuk și cei doi paznici ai săi au fost răniți într-o explozie în timp ce intrau într-o clădire. „Elementele naționaliste ucrainene folosesc astfel de metode”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, reporterilor.

Un oficial al poliției locale, Alexei Selivanov, a declarat pentru agenția de știri de stat rusă RIA Novosti că Șevciuk a „suferit arsuri și răni”, dar că viețile lui și ale gărzilor sale de corp nu sunt în pericol. El a precizat că oficialul pro-Moscova a fost ținta unui dispozitiv exploziv amplasat într-un dulap de tablouri electrice.

Oraș de aproape 50.000 de locuitori, Energodar a fost construit în anii 1970 în jurul centralei nucleare, situată pe râul Dnipro.

Noi declarații din partea consilierului rus care a demisionat

UPDATE 13: Mai multe informații despre consilierul Rusiei la ONU, Boris Bondarev, care și-a dat demisia din funcție, susținând că niciodată nu i-a fost atât de rușine de țara sa.

Întrebat despre motivul pentru care a devenit cel mai înalt diplomat rus care a demisionat din cauza războiului declanșat de Vladimir Putin, consilierul Rusiei a spus: „Motivul este că nu sunt deloc de acord și dezaprob cu fermitate ceea ce face guvernul meu și ceea ce a făcut cel puțin din februarie și nu vreau să mai fiu asociat cu asta”.

„Nu văd nicio alternativă”, a mai spus fostul consilier, explicând că, în ciuda faptului că a fost șocat de declanșarea războiului, sentimentele sale sunt larg răspândite în ministerul de externe.

„Cred că cei mai mulți oameni, majoritatea, urmează propaganda și ceea ce le spun superiorii lor. Când lucrezi în minister, lucrezi într-o ierarhie, așa că trebuie să te supui la ceea ce îți spune superiorul tău. Și de mulți ani orice abordare critică a fost ștearsă din minister în cea mai mare parte”, a spus el.

Deși a afirmat că decizia sa de a pleca nu va schimba probabil lucrurile, „ar putea fi o cărămidă mică în zidul mai mare care va fi construit în cele din urmă”.

Întrebat dacă el crede că va fi considerat un trădător, Boris Bondarev a spus: „Cred că deja mă consideră ca atare”.

Trupele din Noua Zeelandă vor antrena soldați ucraineni

UPDATE 12: Noua Zeelandă va trimite un număr mic de trupe din forțele sale de apărare în Marea Britanie pentru a instrui soldații ucraineni în utilizarea tunurilor de artilerie de câmp.

Prim-ministrul Jacinda Ardern a declarat că 30 de persoane vor fi trimise în Marea Britanie până la sfârșitul lunii iulie 2022 pentru a instrui forțele ucrainene în utilizarea tunurilor obuziere L119 de 105 mm.

Aproximativ 230 de soldați ucraineni vor fi instruiți în grupuri de 30, fiecare echipaj având nevoie de aproximativ o săptămână pentru a fi pe deplin competent în utilizarea tunurilor.

„Răspunsul nostru nu a inclus doar condamnarea Rusiei, ci și sprijin practic pentru Ucraina”, a declarat șeful Guvernului de la Wellington, Jacinda Ardern.

Pe teren, în Ucraina, forțele vor primi în curând un transport de tunuri de artilerie din Marea Britanie - deși nu este încă clar câte. Marea Britanie se numără printre aliații care vor furniza armele, potrivit BBC. Aceste obuziere au fost folosite de armata britanică de la sfârșitul anilor 1970 și au fost vândute către mai mult de o duzină de țări.

UPDATE 11: Consilierul Rusiei la ONU a demisionat din cauza luptelor „sângeroase, stupide și absolut inutile” din Ucraina.

Luptătorii de la Azovstal vor fi judecați

UPDATE 10: Luptătorii ucraineni care s-au predat la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol vor fi judecați, a declarat șeful regiunii separatiste Donețk (DNR) pentru presa de stat rusă.

„Captivii de la Azovstal sunt ținuți pe teritoriul DNR. Există planuri de organizare a unui tribunal internațional și pe teritoriul republicii”, a declarat liderul regiunii separatiste, Denis Pușilin, explicând că statutul tribunalului este în curs de elaborare.

Din raport nu a reieșit clar ce acuzații vor fi aduse soldaților.

Peste 80 de morți în loviturile rusești din Cernihiv

UPDATE 9: Peste 80 de persoane au fost ucise într-un atac rusesc asupra unei baze militare din Desna, din nordul Ucrainei, la începutul acestei luni, a declarat președintele Volodimir Zelenski în timpul unui discurs la Forumul Economic Mondial de la Davos.

Atacul, din data de 17 mai, a ucis 87 de persoane. Desna este un sat din regiunea Cernihiv și găzduiește o bază militară care a fost recucerită de forțele ucrainene în urma retragerii trupelor rusești.

„Astăzi, sub dărâmăturile din Desna, există 87 de victime. Optzeci și șapte de cadavre, victime care au fost ucise”, a declarat Zelenski în timpul summit-ului de la Davos.

UPDATE 8: Alexandr Lukașenko l-a avertizat din nou pe Vladimir Putin că NATO și Polonia plănuiesc să preia controlul asupra părții de vest a Ucrainei.

De ce este important Severodonețk?

UPDATE 7: Forțele ruse își concentrează eforturile în această după-amiază asupra Severodonețk. Orașul avea o populație de aproximativ 100.000 de locuitori înainte de război și se află în Luhansk, în estul regiunii Donbas, unde Moscova și-a reorientat efortul de război. Există temeri că soarta lui ar putea fi aceeași ca a orașului portuar Mariupol, care a fost înconjurat și bombardat până la supunere.

Severodonețk este extrem de important din punct de vedere strategic, deoarece dacă va cădea sub controlul rusesc, acest lucru ar însemna că forțele Moscovei vor controla aproape tot Luhanskul.

Ministerul rus al Apărării a declarat săptămâna trecută că va cuceri întregul Luhansk.

Donbasul este alcătuit din două regiuni - Luhansk și Donețk - și mulți cred că președintele Vladimir Putin ar putea considera preluarea controlului asupra celei mai mari părți a Donbasului drept o victorie în război.

Soldatul Vadim Șișimarin intenționează să facă apel

UPDATE 6: Soldatul rus Vadim Șișimarin, condamnat la închisoare pe viață pentru crime de război în Ucrainam intenționează să facă apel împotriva verdictului judecătorilor, potrivit avocatului său.

„Aceasta este cea mai severă sentință și orice persoană cu bun simț ar contesta-o”, a declarat Viktor Ovsyannikov, potrivit AFP. „Voi cere anularea verdictului tribunalului”, a adăugat Ovsyannikov.

Vadim Șișimarin a recunoscut că a împușcat mortal un bărbat în vârstă de 62 de ani în satul Chupakhivka, în nord-estul țării, la 28 februarie. Avocatul său susține că a urmat ordine directe.

Rusia se arată îngrijorată în legătură cu soldatul judecat pentru crime de război comise în Ucraina

UPDATE 5: Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia este îngrijorată de soarta soldatului rus Vadim Șișimarin, condamnat la închisoare pe viață la Kiev pentru crime de război comise în timpul războiului din Ucraina.

„Fără îndoială, suntem îngrijorați de soarta cetățeanului nostru. Din păcate, nu avem posibilitatea de a-i apăra interesele acolo, deoarece funcționarea instituțiilor noastre s-a oprit practic pur și simplu (în Ucraina - n.r.)”, a declarat Peskov, citat de agenția de presă Interfax.

„Dar aceasta nu înseamnă că nu vom lua în considerare continuarea încercărilor folosind alte canale. Soarta fiecărui cetățean rus este de cea mai mare importanță pentru noi”, a mai spus purtătorul de cuvânt.

În momentul în care Dmitri Peskov a comentat procesul lui Șișimarin, soldatul încă aștepta verdictul judecătorului.

Ucraina exclude concesiile teritoriale

UPDATE 4: Ucraina a transmis că nu va fi de acord cu niciun acord de încetare a focului care implică cedarea de teritoriu Rusiei, într-o aparentă înăsprire a poziției sale. Un consilier prezidențial a declarat că Kievul nu va fi de acord cu un astfel de demers deoarece Rusia „s-ar putea întoarce în Ucraina pentru a obține mai mult”.

„Rușii își vor consolida armele, forța de muncă și vor lucra la greșelile lor... și vor începe o nouă ofensivă, chiar mai sângeroasă și la scară mai largă”, a declarat Mikhailo Podoliak.

„Războiul trebuie să se încheie cu restabilirea completă a integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei”, a declarat Andrei Yermak, șeful de cabinet al președintelui ucrainean.

Comentariile vin în contextul în care Rusia își continuă încercările de a încercui forțele ucrainene care apără orașul Severodenetsk din estul țării.

UPDATE 3: Președintele Volodimir Zelenski și-a încheiat discursul citându-l pe fostul secretar de stat american George Marshall, al cărui program de redresare europeană a ajutat la reconstrucția Europei de Vest după devastarea celui de-al Doilea Război Mondial.

El a spus că faimoasele cuvinte ale lui Marshall - potrivit cărora planul său de redresare nu s-a opus niciunei țări sau ideologii, ci s-a opus „foametei, sărăciei, disperării și haosului” - sunt încă relevante și în ziua de azi.

„Propunerile mele sunt toate la fel”, a afirmat Volodimir Zelenski, anunțându-și intenția de a scăpa nu doar Ucraina, ci orice țară care este atacată de aceste patru probleme: foamete, sărăcie, disperare și haos.

Volodimir Zelenski și-a încheiat discursul prin a ura „glorie Ucrainei”, înainte de a fi ovaționat în picioare.

(Redactor: Dumitru Pânzaru)

Update 2: Vadim Șișimarin, primul militar rus judecat pentru crimele de război comise în Ucraina, a fost condamnat la închisoare pe viață de Curtea Districtului Solomianski din Regiunea Kiev.

„Vina acuzatului a fost pe deplin confirmată... Șișimarin, ca militar al Rusiei, a încălcat legile și cutumele războiului... Șișimarin a fost găsit vinovat... și condamnat la închisoare pe viață”, a decis instanța.

Judecătorii au decis că uciderile comise de Șișimarin știa că ordinul de a deschide focul asupra civililor este ilegal și că putea să nu se supună ordinului sau să nu-i țintească pe civili”. Instanța a mai decis că acțiunile lui Șișimarin confirmă încălcarea legilor războiului și crimele premeditate asupra civililor.

Vadim Șișimarin și-a recunoscut vinovăția și a declarat că se căiește.

UPDATE 1. Primarul numit de Kremlin în Energodar, oraș din sudul Ucrainei unde se află cea mai mare centrală nucleară din Europa, a fost rănit într-o explozie. Incidentul s-a petrecut duminică, potrivit oficialilor ucraineni.

Andrei Shevtchik este primarul numit de Moscova în Energodar, după ce forțele ruse au preluat controlul orașului, dar și al centralei nucleare din Zaporojie, situată pe teritoriul său.

''Avem confirmarea precisă că în timpul exploziei, Shevtchik, autoproclamatul şef al 'administraţiei populare'', şi gărzile sale de corp au fost răniţi'', a anunţat pe Telegram Dmitro Orlov, adăugând că cei răniţi se află în spital şi circumstanţele exploziei urmează să fie clarificate.

Agenția de presă sură RIA Novosti a precizat că Shevtchik se află la terapie intensivă. Ei precizează că explozia a fost provocată de un ''dispozitiv improvizat''.

Știre inițială: Război în Ucraina. Ziua 89. Rusia a intensificat atacurile în Donbas și Nikolaev. Forțele ucrainene au fost surprinse de lovituri aeriene și de artilerie. Bombardamentele au vizat centre de comandă, trupe și depozite de muniții, potrivit unei actualizări a ministerului rus al apărării, scrie BBC.

Igor Konașenkov, general-maior purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, a confirmat atacurile de duminică după-amiaza, precizând că au fost lovite trei puncte de comandă, 13 zone în care au fost adunate trupe și echipamente militare ucrainene, precum și patru depozite de muniții în regiunea Donbas.

În regiunea Nikolaev, ofensiva forțelor ruse a lovit un sistem mobil anti-dronă în apropierea așezării Hannivka, la aproximativ 100 km nord-est de orașul Nikolaev, a spus Konașenkov.

Ucraina prelungește legea marțială și mobilizarea generală cu trei luni

Situația din Ucraina nu pare aproape de final, așa că Parlamentul a votat duminică extinderea legii marțiale și a mobilizării generale cu 90 de zile. Astfel, ele vor rămâne în vigoare până pe 23 august. Decretul a fost semnat și de președintele Volodimir Zelenski.

Președintele Ucrainei susțin că invadatorii încă se află în căutarea unei „arme minune”, care să îi ajute să bifeze din obiectivele aflate pe listă. Acest lucru reprezintă "eşecul total al acestei operaţiuni şi teama ( Moscovei) de a-şi recunoaşte greşelile", susține șeful statului din Ucraina.

"Toată lumea a văzut în ce mod Rusia luptă în acest război. Cu recruţi fără experienţă pe care îi aruncă în luptă drept carne de tun. Cu hoţi, care văd pentru prima dată aparate electrocasnice într-o ţară străină (...) Cu bombe cu fosfor interzise, utilizate pentru a incendia şcoli şi imobile simple de locuit", a mai afirmat Volodimir Zelenski.

Polonia susține aderarea Ucrainei în Uniunea Europeană

Andrzej Duda, președintele Poloniei, a efectuat o vizită surpriză duminică, 22 mai. Acesta a avut ocazia să fie primul șef de stat care vorbește în Parlamentul de la Kiev de când Rusia a invadat Ucraina. Oficialul a dat asigurări că „nu va avea odihnă” până când Ucraina nu va deveni membră a UE.

„Voci îngrijorătoare au apărut, afirmând că Ucraina ar trebui să cedeze la cererile lui Putin. Numai Ucraina are dreptul să decidă în privinţa viitorului său... nimic despre voi sau fără voi”, a spus Andrzej Duda, fiind ovaţionat în picioare în Verhovna Rada, scrie Reuters, citată de Agerpres.

Președintele Poloniei face apel la comunitatea internațională și susține că aceștia trebuie să solicite Rusiei să părăsească complet teritoriu invadat pe 24 februarie.

„Dacă Ucraina este sacrificată pentru motive economice sau ambiţii politice - fie şi un singur centimetru din teritoriul său - va fi o lovitură uriaşă nu numai pentru naţiunea ucraineană, ci pentru întreaga lume occidentală”, a spus Duda.

Acuzații grave la adresa lui Vladimir Putin. Liderul de la Kremlin încearcă în mod deliberat să declanșeze o foamete

Rüdiger von Fritsch, fost ambasador german în Rusia, a lansat acuzații grave cu privire la planurile pe care le are liderul de la Kremlin. Potrivit acestuia, Vladimir Putin încearcă în mod deliberat să declanșeze o foamete în Orientul Mijlociu și Africa. De asemenea, fostul ambasador susține că intenția Rusiei este de a destabiliza Europa prin intermediul unui aflux masiv de refugiați.

„Ideea lui Putin este că după colapsul aprovizionării cu cereale, oameni înfometaţi vor fugi din aceste regiuni şi vor încerca să ajungă în Europa, ca milioanele de sirieni care au fugit de ororile războiului”, a adăugat el.

Acesta ar fi motivul pentru care forțele ruse au blocat porturile și cele 22 de milioane de tone de alimente, despre care vorbea și președintele Ucrainei.

„Rusia a blocat aproape toate porturile și toate oportunitățile maritime de a exporta alimente - cerealele noastre, orzul, floarea-soarelui și altele. O mulțime de lucruri.

Va fi o criză în lume. A doua criză după cea energetică, care a fost provocată de Rusia. Acum va crea o criză alimentară dacă nu deblocăm rutele pentru Ucraina, nu ajutăm țările din Africa, Europa, Asia, care au nevoie de aceste produse alimentare”, a afirmat Zelenski, potrivit The Guardian.

(Redactor: Ramona Rotaru)