Prezența la vot este unul dintre indicatorii cei mai importanți cu privire la alegeri, iar cine știe să urmărească aceste cifre își poate face o idee referitoare la tendințele de vot și la posibilii câștigători.

UPDATE 20:00 - Cele cinci procente în plus la prezența la vot între alegerile de anul acesta și cele de acum patru ani s-au menținut, în ciuda condițiilor sanitare speciale impuse de pandemia de coronavirus chinezesc. Până la ora 20:00, în Capitală votaseră 35% dintre cei înscriși în liste, față de 30,7% în 2016 la aceeași oră.

UPDATE 18:00 - Prezența la vot, în Capitală, este cu peste cinci procente mai mare decât cea înregistrată în urmă cu patru ani, adică 29,09 % față de 24,6%.

UPDATE 13:00 - Tendința de creștere a prezenței la vot la alegerile locale din București s-a menținut și la ora 13:00, până la care votaseră deja 15,33 % dintre locuitorii Capitalei, față de doar 13,56% în urmă cu patru ani.

UPDATE 10:00 - Tendința de prezență la vot în Capitală se menține peste nivelul de acum patru ani. Până la ora 10:00, s-au prezentat 6,50 % dintre bucureșteni la urne, cu peste 2 procente mai mult decât în 2016.

UPDATE 9:45 - Până la ora 9:00, 5,57 % dintre bucureșteni s-au prezentat la vot, o prezență mult mai mare decât acum patru ani, la alegerile locale din 2016. Atunci, la ora 10:00, doar 4,36% dintre locuitorii Capitalei se prezentaseră la urne.

UPDATE 8:10 - La ora 8:00, prezenţa la vot pe ţară la alegerile locale a fost de 1,86% - respectiv peste 345.000 alegători, potrivit raportărilor Biroului Electoral Central (BEC).

În mediul urban, s-au prezentat la urne până la această oră 170.435 alegători, iar în mediul rural - 177.082.

Judeţele cu cea mai mare prezenţă la urne în prima oră au fost Giurgiu - 2,74%, Olt - 2,73% şi Călăraşi - 2,58%, iar cea mai scăzută participare la urne a fost în Covasna - 1,10 % şi Harghita - 0,93%.

În Bucureşti s-a înregistrat o prezenţă de 1,67%.

În 2016, prezenţa la urne până la ora 8,00 a fost de 1,85%.

18.295.485 de cetăţeni cu drept de vot sunt chemaţi duminică la urne pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Prezența românilor la urnele de vot a scăzut în permanență la alegerile locale, din 1992 încoace, ajungând, după 2000, ca sub jumătate din populație să decidă cine vor fi primari și consilieri locali și județeni.

Din punct de vedere al prezenței, Capitala se află pe un loc codaș, cu procente de participare foarte mici la alegerile pentru Primăria Generală a Municipiului București și Consiliul General, precum și a primăriilor și consiliilor locale de sector.

De exemplu, acum ceva mai mult de patru ani, ocupantul fotoliului de edil al Bucureștiului a fost câștigat după ce doar 33,3% dintre bucureșteni și-au exprimat opțiunea.

Evenimentul zilei vă va prezenta, pe parcursul zilei, comparații cu cifrele relevante de la scrutinele locale anterioare, date care vă pot ajuta să înțelegeți singuri care sunt tendințele, cine ar putea fi învingătorii având în vedere aceste trenduri și de câtă legitimitate se vor bucura noii aleși locali, în condițiile în care, oricum, primarii sunt aleși dintr-un singur tur.

Iată cifrele de prezența la vot din anul 2016, pe ore:

ora 09:22 - 2,83%

ora 10:00 - 4,36%

ora 12:00 - 10,3%

ora 13:00 - 13,56%

ora 15:00 - 18%

ora 16:00 - 20,14%

ora 18:00 - 24,6%

ora 19:00 - 27,5%

ora 20:00 - 30,7%

ora 22:00 - 33,3%

București, cu aproape 10% sub cele mai indiferente județe

În 2016, în Capitală, cei mai puțini alegători s-au prezentat la alegerile pentru Primăria Sectorului 5 (31,32%), în vreme ce prezența la urne în Sectorul 1 a fost cea mai mare (36,76%).

Bucureşti      33,31%

Sectorul 1      36,76%

Sectorul 2     33,57%

Sectorul 3     31,69%

Sectorul 4     33,27%

Sectorul 5     31,32%

Sectorul 6     34,36%

Cu aceste procente de participare, Bucureștiul a stat mai prost decât județele codașe ale țării în ceea ce privește prezența:

Timiș        40,87%

Iași            42,39%

Harghita  43,62%

Covasna   43,84%

Sibiu         44,51%

Și evident, rușinos de departe de județele fruntașe în ceea ce privește participarea la procesul democratic:

Giurgiu       63,35%

Teleorman 60,74%

Olt               60,44%

Ilfov             57,03%

Dâmbovița 57,02%.

O privire în istorie

Cum ar fi de așteptat pentru cine știe istoria ultimilor 30 de ani a României, prezența la vot a scăzut constant, la toate tipurile de alegeri, din 1990 încoace. Dar procesul a fost cel mai accentuat în ceea ce privește scrutinul local.

O altă tendință constantă, pe vremea când alagerile locale se desfășurau în două tururi - până în 2008, era ca la turul de balotaj (al doilea) să participe mai puțini români decât la cel dintâi.

Iată și cifrele pe ani, de la Revoluție încoace:

Anul - tur 1 - tur 2 (unde e cazul)

1992 - 65% - 50%

1996 - 56,47% - 54,7%

2000 - 50,85% - 46,93%

2004 - 54,23% - 50,17%

2008 - 48,81% - 47,42%

2012 - 56,39%

2016 - 48,44%