„Ne vom respecta fără nici un fel de îndoială promisiunile repetate de a ieși din UE pe 31 octombrie”, declara Boris Johnson pe 24 iulie, în discursul oficial de învestire ca prim-ministru. Deși își exprima „toată convingerea” că „în 99 de zile vom rezolva problema” încheierii unui nou acord cu UE, el îi avertiza pe liderii europeni: „În același timp, trebuie să ne pregătim pentru redusa posibilitate ca Bruxelles-ul să refuze noi negocieri și atunci să fim obligați să ieșim fără un acord, nu pentru că ne dorim acest deznodământ – sigur că nu – ci pentru că este de bun simț să fim pregătiți.”

Liderii europeni par să nu fi luat în serios amenințările lui Johnson privind un Brexit fără acord; obișnuiți cu obedienta Theresa May, care a înghițit toate condițiile, oricât de aberante, băgate pe gât de Bruxelles, contând pe opoziția puternică față de un „no-deal” din parlamentul londonez, ei au crezut că noul premier merge la cacealma, doar pentru a da satisfacție susținătorilor săi din aripa dură care l-au adus la putere.

 

Johnson este decis: Brexit sau moartea

Discuțiile recente dintre David Frost, consilierul noului premier britanic, și mai mulți diplomați de vârf din UE par să fi avut însă efectul unui duș rece. Potrivit unor informații citate de toată presa britanică, liderii europeni au realizat abia acum că „scenariul central” al lui Boris Johnson este un Brexit fără acord.

Frost ar fi solicitat ca noi negocieri cu UE să aibă loc DUPĂ 31 octombrie, dând de înțeles că Boris Johnson este cât se poate de serios să iasă din UE fără acord. „Do or die” este termenul folosit de diplomații de la Bruxelles pentru a descrie hotărârea britanicilor. „A fost clar că Marea Britanie nu are un alt plan”, a declarat un înalt diplomat european reporterilor de la Bruxelles. „Nici o intenție de a negocia, ceea ce ar presupune un plan. «No deal» pare să fie scenariul central al guvernului britanic.”

Boris Johnson a declarat în mod repetat că Parlamentul britanic nu va accepta așa-zisul „backstop”, pe care predecesoarea sa, Theresa May, l-a negociat cu UE, și pe care el l-a calificat drept „nedemocratic”. Într-adevăr, „backstopul” presupune ca după ieșirea din UE, granița dintre Republica Irlanda și Irlanda de Nord (care va fi și granița dintre UE și Marea Britanie) să continue să funcționeze după regulile uniunii vamale. Aceasta înseamnă ca Londra să rămână dependentă de Bruxelles chiar după Brexit.

Însă David Frost le-a spus diplomaților UE că o „soluție tehnologică” pentru evitarea „backstopului” „nu va fi gata înainte de Brexit”. „Chiar dacă UE renunță la backstop nu există alternativă”, a spus un diplomat citat de The Independent.

 

„Când vor înțelege, va fi prea târziu!”

Evident că aceste informații „pe surse”, mediatizate de acea parte a presei britanice care se opune cu disperare Brexitului, au rolul de a induce ideea că Boris Johnson este unicul responsabil pentru lipsa de progres în negocierile pentru un nou acord.

Realitatea este că încă din timpul Theresei May, liderii europeni au declarat categoric că nu sunt dispuși să modifice o virgulă în acordul inițial și au repetat acest mesaj și după desemnarea lui Boris Johnson.

Evoluțiile recente ale evenimentelor par să-i fi trezit. Înaintea dușului rece primit de la Frost, un alt șoc venise din partea lui Dominic Cummings (foto), un alt consilier al lui Johnson, considerat eminența cenușie a cabinetului și unul dintre creierele campaniei pro-Brexit din 2016.

Potrivit Sunday Telegraph, într-o întâlnire cu mai mulți miniștri și oficiali britanici, Cummings le-a spus că parlamentul nu va putea bloca un Brexit fără acord pe 31 octombrie printr-un vot de neîncredere, așa cum plănuia opoziția.

Parlamentul londonez se află în vacanță până pe 3 septembrie, iar o moțiune de cenzură introdusă după această dată este tardivă: „Liderii europeni nu realizează că dacă va exista un vot de neîncredere în septembrie sau octombrie, vom convoca alegerile (anticipate) după 31 octombrie și vom ieși oricum”, a spus Cummings. „Când vor înțelege va fi prea târziu”, a punctat strategul.

 

Calendarul care zgâlțâie UE

În conformitate cu un pachet de legi adoptat în 2011, după un vot de neîncredere, premierul sau liderii din opoziție au 14 zile pentru a dovedi că pot guverna obținând un vot de încredere în parlament. Dacă nici un guvern nu este validat în această perioadă, premierul dizolvă parlamentul și stabilește data alegerilor anticipate nu mai devreme de 25 de zile de la data dizolvării parlamentului.

„Dizolvarea nu trebuie să se producă imediat, iar data alegerilor poate fi mai îndepărtată de 25 de zile de la dizolvare”, arată legea.

În aceste condiții, admițând că o moțiune de cenzură s-ar depune chiar în prima zi de muncă a parlamentului, după vacanță, 3 septembrie, 25 octombrie este data cea rapidă posibil pentru organizarea alegerilor, în condițiile în care 31 octombrie este data Brexitului. Nici 25 octombrie nu este posibilă decât teoretic, deoarece cade într-o vineri, iar tradiția britanică cere ca alegerile să fie organizate joia.

Te-ar putea interesa și: