Din exploatarea acestor proprietăţ i, unitatea de învăţă- mânt încasează anual aproape 200.000 de lei.

O hotărâre judecătorească care a pus în aplicare dorinţa menţionată în testament de boierul Anastasie Başotă a făcut ca liceul din Pomârla să supravieţuiască.

Comuna Pomârla a devenit cunoscută în toată Moldova după jumătatea secolului al XIX-lea, când şcoala particulară ctitorită în 1838 de Anastasie Başotă a devenit liceu cu internat. Practic, la acea vreme, era unul dintre puţinele licee din ţară. Boierul filantrop s-a legat sufleteşte de acest liceu, căruia i-a donat o parte din averea lui. Conştienţi de bogăţia lăsată moştenire de boierul Başotă, edilii comunei Pomârla au început toate demersurile astfel încât să intre în posesia pădurii şi a terenului arabil. Până la urmă, după ani de procese, în 2007, Liceul Teoretic „Anastasie Başotă“ a devenit proprietarul unei suprafeţe de 1.808 hectare de pădure şi 158 de hectare de teren arabil. Astfel, a devenit cea mai bogată unitate de învăţământ din judeţul Botoşani şi una dintre cele mai înstărite din ţară.

„Greutăţile au apărut imediat pentru că gestionarea unei asemenea averi presupune nu numai logistică, ci şi personal şi un cadru legal necesar“, susţine Dumitru Chelariu, primarul comunei Pomârla.

Conducerea liceului a încheiat un contract de administrare şi pază cu Ocolul Silvic Dorohoi de care aparţine, urmând să primească ulterior o sumă de bani din exploatarea lemnului.