Legile Justiției, modificate după atenționarea asociațiilor magistraților cu privire la amestecul serviciilor, dar USR anunță că le atacă la CCR

Comisia parlamentară pentru Legile Justiţiei a finalizat vineri dezbaterile la proiectul privind statutul procurorilor şi judecătorilor, urmând ca raportul să fie adoptat luni. Apoi, se va merge în plenul Senatului pentru votul final.

Comisia parlamentară pentru legile Justiţiei va avea următoarea şedinţă luni, de la ora 11,30. În această reuniune urmează să se voteze rapoartele pe toate cele trei proiecte de lege ale Justiţiei: cel privind Consiliul Superior al Magistraturii, cel cu privire la organizarea judiciară şi statutul judecătorilor şi procurorilor. 

Cele trei legi din pachetul pe Justiție au fost deja adoptate de Camera Deputaților, iar după votul din Senat legile vor fi trimise la promulgare la președintele României.Există însă posibilitatea ca Legile Justiției să rămână în așteptare dacă vor fi atacte la Curtea Constituțională. Deja USR a anunțat că nu este mulțumită de forma finală și că va sesiza CCR.

Legile Justiției, criticate și de asociațiile profesionale cu privire la introziunea serviciilor secrete

Judecătoarea Dana Gârbovan a atras atenția, prin declarații publice, că în Parlament se încearcă modificarea unor articole prin introducerea în Legile Justiției a unor prevederi periculoase. Conform magistratului, prin aceste manevre se aduce atingere independenței justiției, iar trei asociații profesionale vor protesta și vor face tot posibilul ca să împiedice revenirea la situația din vremea funcționării Binomului DNA-SRI.

În 12.10.2022, Dana Gârbovan atenționa că se discută al doilea set de garanții existente în legea în vigoare, ce privesc problema lucrătorilor acoperiți din justiție. „Dacă Comisia va respinge amendamentele UNJR, AMR şi AJADO, legea va permite interferența serviciilor în justiție prin ofițeri acoperiți, colaboratori sau informatori, într-o manieră mult mai gravă chiar față de cea din perioada „câmpului tactic” din justiție.

În concret, proiectul trecut de Camera Deputaților elimină din legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor 3 garanții extrem de importante că serviciile nu pot interfera în justiție, pe care le enumăr mai jos”.

Colaboratori ai serviciilor de informații, angajați în Justiție

”În concret, proiectul trecut de Camera Deputaților elimină din legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor 3 garanții extrem de importante că serviciile nu pot interfera în justiție, pe care le enumăr mai jos”, a semnalat Dana Gârbovan pe pagina ei de Facebook în 12 octombrie.

„Personalul auxiliar şi conex vor putea fi lucrători operativi, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informații. Textul adoptat de Camera Deputaților şi supus dezbaterilor în Comisia comună la Senat exclude grefierii şi tot restul personalului instanţelor – cu excepţia judecătorilor şi procurorilor – de la interdicţia de a fi ofițer acoperit, colaborator sau informator al serviciilor de informaţii. Aceasta interdicție a fost instituită prin legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor în 2005, pentru tot personalul instanțelor, nefiind cuprinsă în legea privind statutul personalului auxiliar, în vigoare în acest moment.

Practic, din momentul în care va intra în vigoare această lege şi până, eventual, se va adopta această interdicție printr-o altă lege, grefierilor şi celorlalte categorii de personal le va fi permis să fie ofiţeri acoperiţi, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informaţii. Grefierul este cel care sprijină judecătorul, este persoana cea mai apropiată de acesta, prin specificul muncii sale, iar încrederea pe care judecătorul o are în grefier este esențială”, a susținut public judecătoarea Dana Gârbovan, în numele a trei asociații profesionale ale magistraților, înainte de analiza și modificările din Comisia specială.

Ce susțin acum parlamentari care au votat noua lege a Justiției

Aspectele punctate de judecătoarea Gârbovan au avut ecou la Comisia specială, astfel că s-au făcut modificări.

Potrivit amendamentului adoptat de Comisia specială, personalul conex personalului de specialitate a fost adăugat în lista cu angajaţi ai instanţelor şi parchetelor care nu pot fi informatori sau lucrători acoperiţi ai serviciilor de informaţii, alături de judecători, procurori şi alte categorii de personal.

"Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora, personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex personalului de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informaţii", menţionează textul amendamentului adoptat.

Despre faptul că s-a scos prevederea care sancționa în mod explicit interdicția racolării magistraților de către serviciile de informații, sursele parlamentare au invocat existența Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, acolo unde au și făcut modificări în ceea ce privește colaborarea grefierilor și a altor angajați cu serviciile de informații. 

Înțelegem că s-a dat satisfacție asociațiilor profesionale UNJR, AMR şi AJADO, dar e greu de priceput de ce s-a făcut propunerea cu personalul auxiliar în noua lege ca apoi să se facă rocada aceasta cu vechea lege. 

„Eliminarea acestei prevederi nu schimbă cu nimic interdicția ca magistrați de a nu fi lucrători sau colaboratori ai serviciilor de informații. În Legile privind statutul judecătorilor și procurorilor sunt mai multe interdicții explicite în acest sens. Prevederea referitoare la interdicția racolării s-a scos din Legile Justiției pentru că nu se referea la magistrați, ci la lucrătorii serviciilor de informații. Aceștia nu pot face obiectul unei legi privind statutul magistraților (care e despre magistrați). Însă toate prevederile privind interdicțiile impuse magistraților în acest sens au fost menținute. Mai mult, la solicitarea organizațiilor profesionale ale magistraților, interdicția de a colabora cu serviciile de informații a fost extinsă și la grefieri sau la personal conex al instanțelor și parchetelor”, ne-au explicat sursele parlamentare. 

O Art. 228 – interdicția magistraților de a fi lucrător sau colaborator al serviciilor de informații

o (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora, personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex personalului de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informaţii. 

O (2) Încălcarea dispoziţiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror.

O (3) Persoanele prevăzute la alin. (1) completează anual o declaraţie olografă pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai niciunui serviciu de informaţii. Declaraţiile se depun şi se arhivează la compartimentul de resurse umane.  

Cum răspund legiuitorii acuzației că au lăsat CSAT fără putere 

În continuarea articolului 228 din Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu care se apără legiuitorii din Parlament, se vorbește de controlul CSAT, reclmat și de judecătoarea Dana Gârbovan ca fiind doar o formalitate. Aici nu s-a produs nicio modificare.

Art 228 - (4) Verificarea veridicităţii datelor din declaraţiile prevăzute la alin. (3) se face individual pentru fiecare declaraţie de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, anual, din oficiu sau ori de câte ori este sesizat de Ministerul Justiţiei, Plenul sau Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii ori judecătorul sau procurorul vizat.

o Art 142 privind președintele, vicepreședintele și președinții de secție ai ÎCCJ

o (4) Nu pot fi numiţi în funcţiile prevăzute la alin. (1) judecătorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea (...)

o (5) Judecătorii care candidează sunt obligaţi să dea, pe proprie răspundere, o declaraţie din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii şi nici nu au colaborat cu acestea (...)

o (6) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică şi comunică, în termen de cel mult 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informaţii sau a colaborat cu acestea. 

o Art. 144 privind procurorul general, procurorii-șefi DNA și DIICOT și adjuncții acestora.

o (2) Nu pot fi numiţi în funcţiile prevăzute la alin. (1) procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea (...)

o (3) Procurorii care candidează sunt obligaţi să dea, pe proprie răspundere, o declaraţie din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii şi nici nu au colaborat cu acestea (...)

o (4) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică şi comunică, în termen de cel mult 15 zile de la solicitarea Ministerului Justiţiei, dacă procurorul a făcut parte din serviciile de informaţii sau a colaborat cu acestea.

o Art. 127 incompatibilitatea dintre funcția de magistrat și alte funcții publice

o (1) Funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior (...).

După cum se vede, nicăieri nu se spune că vor fi verificate și declarațiile date de grefieri sau restul personalului conex din Justiție.

Ce a susținut judecătoarea Gârbovan cu privire la rolul CSAT face sens temerilor

„Legea în vigoare obligă CSAT să își asume rezultatul verificărilor şi să ateste că judecătorii şi procurorii NU au calitatea de ofițer acoperit sau colaborator al serviciilor de informații. „Reamintesc că, în 2016, când UNJR si AMR au cerut CSAT sa facă public rezultatul verificărilor, ni s-a spus că nici un judecător sau procuror nu este ofițer acoperit. Am cerut în perioada respectivă, în mod susținut, o copie după un act oficial ce atesta rezultatul, asumat de CSAT sub semnătură. Nu am primit niciodată un răspuns, pentru că, în realitate, CSAT nu îşi asumă răspunderea pentru astfel de răspunsuri. Acesta a fost scopul reglementării din 2018, ce prevedea ca „rezultatul verificărilor făcute de CSAT se comunică din oficiu Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorului sau procurorului vizat, precum și, la cerere, oricărei persoane. Actul Consiliului Suprem de Apărare a Țării prevăzut la alin. (5) poate fi contestat în instanță, în termen de 3 luni de la data la care a luat la cunoștință, de către orice persoană care justifică un interes legitim”.

Modificarea propusă și votată de Camera Deputaților golește de conținut eficiența controlului CSAT, acesta trebuind să trimită un răspuns scris şi asumat doar atunci când constată calitatea de ofițer acoperit, colaborator sau informator al unui secret, nu și atunci când atestă că un judecător sau procuror anume NU este ofițer acoperit

Ca atare, cetățenii acestei tari nu mai au acces la instanta pentru a ataca rezultatul verificărilor presupus făcute de CSAT, pentru că acestea nu mai sunt materializate într-un înscris asumat de CSAT.”.