Legile Justiției au încăierat Opoziția

Legile Justiției au încăierat Opoziția

PNL și USR s-au încurcat în demersul lor de a sesiza la CCR neconstituționalitatea Legilor Justiției adoptate anul trecut în Parlament.

USR a anunțat că va depune, până la sfârşitul săptămânii, mai multe sesizări la Curtea Constituţională privind Legile Justiţiei. În acest context, Uniunea a făcut apel la PNL și la toți parlamentarii independenți pentru a semna sesizările acesteia.

Termen depășit

Președintele PNL, Ludovic Orban, a anunțat, ieri, că liberalii nu semnează sesizările la CCR privitoare la Legile Justiței, anunțate de USR, întrucât termenul de depunere a acestora a fost depășit.

Ne puteți urmări și pe Google News

„PNL a atacat în termen constituţional toate Legile Justiţiei - 303, 304, 317 - şi legea de modificare a ANI la Curtea Constituţională, în termenul prevăzut de lege. Asta că le dăm semnături şi la alţii... Păi, parlamentari semnează mai multe sesizări la Curtea Constituţională? Doi: Este ieşit din termen. Trei: Noi am atacat la CCR.”, a precizat Orban.

PNL a trimis și o scrisoare, semnată de liderii grupurilor parlamentare liberale, președintelui CCR, Valer Dorneanu, în care cer Comisiei de la Veneția un punct de vedere referitor la sesizările de neconstituționalitate formulate de liberali și ICCJ asupra legilor Justiției.

Încurcătură

Deputatul USR, membru în comisia parlamentară pentru Legile Justiței, Silviu Dehelean, a precizat, pentru EVZ, că „există decizii care prevăd ca până la promulgarea legilor de către președintele Klaus Iohannis să poată fi sesizată CCR”, subliniind că demersul USR „este în termen”. Mai mult, acesta a punctat că „este regretabilă” poziția PNL, întrucât Uniunea va prezenta „argumente pe care nimeni nu le-a semnalat până acum la CCR”.

2019, an cu miză mare

De la 1 ianuarie 2019, România va prelua pentru prima dată, pentru o perioadă de șase luni, președinția Consiliului Uniunii Europene. Preşedinţia Consiliului UE este asigurată, prin rotaţie, de cele 28 de state membre UE la fiecare jumătate de an. Pe parcursul celor șase luni de mandat, miniștrii din viitorul Guvern vor prezida reuniunile Consiliului și vor contribui la stabilirea agendei acestora în toate domeniile de politică. Tot ei vor fi responsabili și pentru dialogul cu celelalte instituții ale UE.