Legea pensiilor speciale a fost votată la Senat, în ciuda protestelor parlamntarilor din opoziție, de la USR. Majoritatea PSD - PNL s-a arătat satifăcută de forma actului normativ, pus în acord cu prevederile Curții Constituționale. Proiectul de lege merge acum la Camera Deputaților pentru votul decisiv. Rămâne de văzut dacă, odată cu intrarea în vigoare a noii legi se vor stinge și controversele pe acest subiect, din societatea românească.

Legea pensiilor speciale a fost votată la Senat și va fi trimisă către Camera Deputaților, for decizional în acest caz. Senatul a adoptat, în urma reexaminării, legea pensiilor speciale, prin punerea în acord cu decizia CCR. Un număr de 89 de senatori au votat pentru această lege, în vreme ce 16 s-au opus. La vot a existat și o abținere.

Votul de la Senat vine după ce Curtea Constituţională a României a decis să retrimită în Parlament legea, declarând unele articole neconstituționale.

În dezbaterile din Parlament, senatorul PSD Lucian Romaşcanu a susținut că prin această lege „trebuie protejaţi banii din PNRR”. El a spus că se crează un „sistem de pensii corect în România”. În acest context, Romașcanu a acuzat USR că nu a rezolvat pensiile speciale atunci când a fost la guvernare.

În replică, senatorul USR Ştefan Pălărie a apreciat că actuala formă a legii pensiilor speciale este „mult mai îngăduitoare decât permite CCR”. El a vorbit despre inechitatea pe care o va aduce noua lege în rândul pensionarilor. Potrivit lui Ștefan Pălărie, România se împarte, acum, în „iobagi - românii obişnuiţi cu pensii calculate pe baza contributivităţii, şi speciali - cu pensii mult mai mari”.

Legea pensiilor speciale votată de AUR

Liderul senatorilor UDMR, Cseke Attila, a subliniat că la baza tuturor pensiilor ar trebui să stea principiul contributivității. Iar această lege ar trebui să întrunească mai multe principii.

Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a explicat că CCR nu permite tăierea bruscă a pensiilor, aşa cum a cerut USR. Din acest motiv, i-a acuzat pe senatorii USR de „demagogie şi ipocrizie”. El a subliniat că PNL va continua să susţină ca pensiile să fie calculate pe principiul contributivităţii.

Nici lideru senatorilor AUR, Claudiu Târziu, a justificat votul în favoarea legii dat de colegii săi. El a spus că actul normativ este mai bun, după reexaminare, decât cele de până acum. Claudiu Târziu a motivat votul pozitiv dat de colegii săi spunând că este un „vot politic şi de încurajare”.

Comisiile juridică, muncă, apărare şi constituţionalitate ale Senatului au adoptat, marţi, un raport de admitere pentru proiectul de lege. Iniţiativa legislativă privind pensiile speciale a intrat  la vot în plenul de miercuri al Senatului, acesta fiind prim for sesizat pe proiect.

Ce prevede legea pensiilor speciale

Unul dintre amendamentele adoptate la legea pensiilor speciale stabileşte că magistrații cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţie se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani. Ei vor primi o pensie specială în cuantum de 80% din media indemnizaţiilor brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 luni de activitate. În varianta adoptată inițial, de Parlament, baza de calcul avea în vedere ultimele trei luni de activitate.

Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Prevederea nu este nouă. O reglementare similară a făcut ca beneficiarii, tot magistrați, să-și „umfle” veniturile în ultima lună de activitate, mult peste ceea ce încasau în mod obișnuit. Aceasta pentru a beneficia de o pensie specială cât mai mare.

Senatul a mai decis ca începând cu 1 ianuarie 2024 magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii. Legfea introduce și condiţia de vârstă de minimum 47 de ani şi 4 luni.

Vârsta de pensionare creşte cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzută la art. 211 alin. (1) din Legea 303/2004.

Cum se aplică noul impozit

Noua formă a legii stabilește că pensiile speciale se impozitează pe partea necotributivă. Aceasta după ce se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei. Pentru componentă necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impozit:

•  10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
• 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
• 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

• 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
• 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
• 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.