Luni, în cea mai tumultoasă zi a scenei politice, în sesiunea extraordinară a Parlamentului, Camera Deputaților a votat legea care poate asigura independența energetică a României. Au fost dezbateri cu scandal și acuzații de jocuri politice. Târziu, în noapte, s-a dat votul care ar putea deschide seria unor noi dispute pe resursele naționale

Guvernul Tudose a transmis, în octombrie 2017, la Senat, un proiect de lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor de acorduri petroliere referitoare la perimetrele petroliere offshore (adică exploatări în largul mării, la mare adâncime).

Prea generosul guvern Tudose

Concret, este vorba despre zăcămintele din Marea Neagră, care, de unde nu se extrage doar gaz, ci și produse derivate. Printre altele, proiectul, în versiunea Guvernului, prevedea o scutire de impozit pentru operaţiunile petroliere offshore, dar şi ca sumele percepute până acum de la operatori să fie restituite sub formă de credit fiscal. Senatul a trecut rapid prin proiectul de lege și l-a trimis, în luna februarie, la Camera Deputaților, for decizional, unde dezbaterile pe lege, în comisii, au început în luna iunie.

Legea cu cea mai mare miză economică

Președintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaților, Iulian Iancu, declara la prima întrunire a comisiilor de Industrii, Buget-Finanțe și Administrație, că Senatul a trimis legea aproape nemodificată, „să-și bată capul deputații, că sunt for decizional”. Prima întrunire a celor trei comisii pentru a dezbate legea cu cea mai mare miză economică din România, din 3 iulie, a fost un semieșec; discuțiile au intrat în impas la capitolul fiscalitate. Deputații și grupurile au depus 50 de amendamente care au fost dezbătute luni, 9 iulie, în ședința reunită a celor trei comisii. 41 de amendamente au fost admise, 9 respinse. Legea a primit raport favorabil și luni seară a fost trimis la vot final în plenul Camerei, unde a fost admisă cu 175 de voturi „pentru”, 30 „împotrivă” şi 30 de abţineri.

Toate înțelegerile au durat până la bani

Pe scurt, aceasta este istoria unei legi care reglementează regimul de exploatare a resurselor naționale. Însă, legea a inflamat clasa politică și a surescitat și alte state. Ungaria și Statele Unite au făcut adevărate companii de lobby pentru începerea exploatării zăcămintelor. Asta, deoarece sperau, probabil, că facilitățile fiscale inițiale se vor păstra. Au fost multe discuții strict tehnice legate de modul de exploatare, exproprieri, regimul plajelor care s-au lămurit, mai mult sau mai puțin. S-a mai stabilit că investitorii străini vor lucra cu muncitori și firme românești. Totul a explodat, însă, când s-a ajuns la bani.

Investitorii au fost la un pas de a primi ajutor de stat

Companiile care au în acest moment acorduri petroliere offshore sunt: OMV Petrom și ExxonMobil - perimetrul de mare adâncime Neptun, Deep Lukoil, PanAtlantic Petroleum și Romgaz - perimetrul Trident; Black Sea Oil&Gas (BSOG) - perimetrele Midia și Pelican; Petromar Resources - perimetrele Muridava și Est Cobălcescu.

Trei mari companii, ExxonMobil, Black Sea Oil&Gas și OMV Petrom au format Asociația Română a titularilor de concesionări offshore. Ei au semnat în 2008 un acord petrolier cu premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, în care erau stipulate condițiile de explorare și condițiile fiscale după începerea exploatării.

Comisiile reunite ale Camerei Deputaților au modificat mai multe articole. Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a explicat care era miza și ce anume a declanșat nemulțumirea investitorilor. „A fost o falsă discuţie în spaţiul public, miza nu era redevenţa. Ea e prinsă în acordul petrolier cu aceste companii din 2008. Este vorba de creditul fiscal, care se elimină (nota. red.-este susceptibil a fi ajutor de stat) și de impozitul pe veniturile suplimentare”, a declarat Dragnea. Acesta a adăugat că jumătate din producţia de gaze va fi tranzacţionată pe piaţa din România. „Faptul că am pus 50% din toată producţia pe contracte bilaterale, iar 50% tranzacţionare pe piaţa românească înseamnă că România devine una dintre puţinele ţări din lume care devine independentă energetic. De asemenea, suprataxarea zero nu putea fi acceptată pentru că nu poți ca stat român să nu încasezi absolut nimic”, a afirmat președintele Camerei Deputaților.

România refuză miliarde de euro

La discuții au fost invitați și reprezentanții Asociației Române a Titularilor de Concesionări Offshore. Au participat: Richard Tasker (EM), Mark Beacom (BGOS) și Cristina Verchere, noul CEO al Petrom. Dacă la prima întâlnire au fost tratați ca niște mari investitori, la întrunirea de luni au fost izolați, departe de masă. La sfârșit, când au avut ocazia să-și spună punctul de vedere, aproape toți deputații au ieșit din sală. Vădit marcați, cei trei și-au exprimat consternarea de întorsătura pe care au luat- o lucrurile și au lăsat să se înțeleagă că s-ar retrage.

„Acum doi ani am început procesul de explorare în Marea Neagră. Au existat o serie de blocaje, dar aveam confirmată stabilitatea. Am primit asigurări din partea guvernelor care s-au succedat, dar acum am constatat că au fost încălcate contractele și înțelegerile inițiale”, a declarat Richard Tasker.

La rândul ei, noul CEO al Petrom, Cristina Verchere, a adăugat că „România se află într- un moment critic, în care își poate valorifica posibilitatea de a aduce miliarde de dolari la buget”.

Întrebați dacă știu care ar putea fi volumul de extracție al zăcămintelor, reprezentanții companiilor au spus că „nu cunosc care este potențialul zăcămintelor din Marea Neagră” și că ei s-au bazat pe studiul făcut de Deloitte, potrivit căruia investițiile în zăcămintele din Marea Neagră vor aduce până în 2040 peste 26 miliarde dolari la bugetul de stat.

Vot în plen cu multe abțineri

Oficial, toți reprezentanții partidelor susțineau că primează interesul României. Votul a arătat că PSD, UDMR, ALDE și PMP au votat unitar, primele trei partide pentru, iar PMP, împotrivă. Este foarte interesant votul PNL și al USR, care au avut cele mai multe abțineri (PNL, 17 din 31; USR 12 din 21).

PMP crede că legea este o capcană

În ciuda faptului că se declară naționaliști, toți deputații PMP au votat împotriva legii. Deputatul Adrian Todoran, vicepreședintele formațiunii, a explicat, pentru Evenimentul zilei, de ce a fost așa votul. „Această lege este o capcană, este populistă, cotele sunt fictive. Niciodată 50% nu va ajunge în visteria statului. În plus, chiar dacă producția rămâne în România. În plus, este posibil ca prețul gazelor de intern să fie mai mare decât cele din extern. Vom rămâne și fără resurse și fără bani”, a declarat Todoran.

Legea va fi trimisă la promulgare la președintele Klaus Iohannis, însă USR a anunțat că o va contesta

UDMR se bucură că România câștigă

​Liderul deputaților UDMR, Korodi Attila, a declarat că au mers pe mâna lui Bende Sandor (foto), care este specialist și care a și avut multe amendamente.

Într-o declarație pentru Evenimentul zilei, Bende a spus că într-o asemenea situație mereu există o parte nemulțumită.

„Investitorii nu au obținut un maxim de așteptări și asta îi deranjează. Nici statul nu obține un maxim. Consider că această lege este pe undeva la mijloc, dar cu siguranță este foarte bună pentru România”, a spus Bende.

Liberalii vor bani la stat și stabilitate pentru investitori

​Liderul de grup al PNL, deputatul Raluca Turcan, a explicat votul de abținere dat de liberali, inclusiv de ea. „Votul PNL este expresia faptului că România are nevoie de investitori, care au așteptări, care au nevoie de un mediu de afaceri predictibil, de angajamente care să se respecte.

Mai înseamnă că valorificarea resurselor trebuie să se facă în interesul statului, dar să asigure și stabilitate pentru investitori, care doar prin activitățile de explorare au adus în România miliarde de euro. Proiectul domnului Dragnea, pe persoană fizică, cel de acum, are doar o foarte mică legătură cu proiectul inițial propus de Guvern. Eu cred că de acum investitorii se vor gândi de o sută de ori dacă merg sau nu mai departe”, a declarat Turcan pentru Evenimentul zilei.