E clar un semn venit dinspre Palatul Victoria că politica agresivă a lui Mihai Tudose la adresa Casei Regale ține de domeniul trecutului. Primul semn de acest fel a fost când, imediat după instalarea noului Guvern, RAPPS a permis închirierea Palatului Elisabeta de către urmașii Regelui Mihai.

Repararea relațiilor dintre Guvern și Casa Regală nu este, însă, simplă, declarațiile de prietenie, respect sau de sprijin în diverse activități publice nefiind de ajuns. Pe ultima sută de metri, cabinetul condus de Mihai Tudose a luat o decizie peste care le va fi greu să treacă, atât celor din Palatul Victoria cât și celor din Senat și Camera Deputaților.

 

Declarațiile lui Dăncilă: ”Este în Parlament, deci nu are legătură cu mine”

 

Vineri, la prânz, Viorica Dăncilă s-a întâlnit cu reprezentanții Familiei Regale. Apelez la un transcript de pe siteul oficial al Guvernului, pentru că, evident, Legea Casei Regale este subiectul care desparte cele două entități, Executivul și Familia Regală.

” Viorica Dăncilă: Am avut o întâlnire foarte importantă cu Majestatea Sa, în care am vorbit despre Anul Centenar şi despre preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, unde Majestatea Sa ne-a asigurat că vrea să facă parte din aceste două programe deosebit de importante pentru România. Legat de ceea ce m-aţi întrebat…

Reporter: Guvernul angajează oficial Familia Regală în aceste două proiecte?

Viorica Dăncilă: Am rugat ca şi Majestatea Sa să aibă acţiuni care să ducă la promovarea României atât în plan intern, cât şi în plan extern, şi eu cred că orice om care simte româneşte trebuie să se implice, iar implicarea Majestăţii Sale aduce plusvaloare pentru Anul Centenar, pentru că, să nu uităm, istoria este cea care stă la bazele identităţii unei naţiuni.

Reporter: Nu aţi discutat de proiectul de lege care vizează noul statut al Casei Regale? Încă nu a fost adoptat de Parlament.

Viorica Dăncilă: Dacă ştiţi, este în Parlament, deci nu are legătură cu mine, nu vreau să vorbesc despre ce se va face în Parlament. Nu am discutat despre acest lucru, eu nu sunt parlamentar.

Reporter: Ce chirie plăteşte?

Viorica Dăncilă: Nu am discutat despre acest lucru. Dacă vreţi să vorbiţi, întrebaţi la RA-APPS. Eu v-am spus doar despre ceea ce am discutat şi nu pot să vorbesc despre alte subiecte.”

 

Guvernul României consideră neclar statutul Casei Regale

 

În febra lungii agonii și apoi în cea a doliului național după pierderea Regelui Mihai I, președinții celor două camere ale Parlamentului, Călin Popescu-Tăriceanu și Liviu Dragnea, au propus o Lege a Casei Regale. Proiectul, de fapt, este al Guvernului Dacian Cioloș, cu unele mici modificări.

Spre finalul existenței cabinetului Mihai Tudose, premierul a anunțat de câteva ori că nu este de acord cu această Lege, principalul motiv fiind că se acordă Casei Regale dreptul de folosință gratuit asupra Palatului Elisabeta. Proiectul lui Dragnea și Tăriceanu acordă acest drept pe 49 de ani, cel inițial, redactat de Vasile Dâncu și Sorin Chelmu, vorbea de 99 de ani. În acea perioadă nu a mai contat pentru disputa politică istoria acestui edificiu. Nu contează, din păcate, nici acum, important fiind doar că el este al RAPPS.

Apoi, în ianuarie, Tudose a atacat dur Casa Regală, în cadrul interviului de la Antena 3 care i-a pus tot partidul în cap, pe teme diverse, cererea de demitere a ministrului Carmen Dan, legile Justiției și altele.

A plătit cu funcția acel interviu, dar, strict pe tema urmașilor lui Mihai I, el a apucat să facă un gest pe care nu văd cum l-ar putea repara prea ușor Viorica Dăncilă.

Pe 10 ianuarie, în ultima ședință a Guvernului condus de el, Mihai Tudose a adoptat un AVIZ NEGATIV pe proiectul inițiat de liderii Coaliției de guvernare.

A urmat ședința CExN în care și-a anunțat demisia, iar pe 15 ianuarie, președintele Klaus Iohannis i-a emis decretul de demitere. A doua zi, pe 16 ianuarie, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul a trimis avizul la Senat, prima Cameră sesizată pentru a se pronunța pe acest act normativ. Nu putea fi evitat acest lucru, pentru că nimeni nu retrăsese avizul. Din acel moment a devenit oficial!

În document se spune negru pe alb că Legea este neconstituțională, că este neclară, nestabilind un statut juridic concret al Casei Regale.


Documentul integral poate fi descărcat de AICI sau citit la finalul articolului, în facsimil


Deși în proiect, Casa Regală e prezentată ca persoană juridică de drept privat, propunerea nu configurează un statut juridic cert.

Pe scurt, Guvernul consideră că proiectul de lege conține prevederi potrivit cărora Casa Regală a României se caracterizează prin elemente specifice asociațiilor și fundațiilor, dar este organizată și funcționează ca o instituție publică ( i se finanțează cheltuielile curente, are atribuții de utilitate publică printr-un serviciu de 20 de posturi, personalul fiind plătit de Stat, prezintă anual un raport în fața Parlamentului).

Același Guvern prezintă mai multe decizii ale Curții Constituționale care nu permit instituirea Casei Regale, dar și imposibilitatea ca Palatul Elisabeta să fie atribuit spre folosință gratuită.

Proiectul de Lege care a stârnit multe dezbateri a mai primit o lovitură, Consiliul Legislativ a dat aviz pozitiv inițiativei, dar ridică aceleași probleme ca și Guvernul, definirea statutului entității Casa Regală, atribuirea unui sediu fără a fi declarată explicit de utilitate publică.

Sigur, aceste avize sunt consultative, plenul fiind suveran, dar când e vorba de avertismente de neconstituționalitate nimeni nu se joacă.

 

Ce se mai poate face

 

Avizul adoptat pe 10 ianuarie de Guvernul României (legea nu face distincție dacă se schimbă componența Executivului) nu poate fi retras. În mod excepțional, Guvernul poate emite un alt aviz, dar e greu de trecut peste elementele de neconstituționalitate sesizate de cei de la mai multe ministere. Plus că, am întrebat, un astfel de gest (emiterea unui nou aviz, complet diferit de primul) nu s-a mai făcut.

Așa că Viorica Dăncilă avea dreptate să ridice din umeri și să spună că e problema Parlamentului, ea nu mai poate face nimic. Instituția pe care a preluat-o a făcut deja un rău greu de acoperit.

Legea va fi adoptată tacit pe 13 martie (adică peste aproximativ 3 săptămâni) așa că trebuie amendată urgent, altfel există riscul ca actul normativ să fie întors de la Curtea Constituțională.

Există soluția adoptării la Senat în forma actuală și corectarea Legii la Camera Deputaților, dar și atunci va apărea problema amendării unei legi la camera decizională cu amendamente nediscutate în camera primară. Și acesta e un motiv de neconstituționalitate.

Orice soluție s-ar adopta, ea trebuie căutată repede.