Mecanismul compensării a fost creat pentru a-i ajuta pe români să-și obțină, mai rapid, banii restanți de la autoritățile locale. Doar că legea este scrisă prost, iar experții fiscali consideră că mai mult îi va încurca pe contribuabili și pot avea loc chiar și abuzuri din partea primăriilor.

Deși modificarea legii privind mecanismul compensării a fost dată, de principiu, pentru a ajuta contribuabilii, experții fiscali, avocații și chair și repezentanți al Guvernului atrag atenția că principalii „câștigători” ai măsurii sunt, de fapt, autoritățile locale, care pot încurca activitatea persoanelor fizice și juridice, dar și a ANAF-ului.

Măsura este trecută în Legea 93/2023, care este în vigoare din 21 aprilie 2023, dar care necesită acum un ordin de ministru pentru a fi pusă efectiv în aplicare. Mai precis, este vorba de extinderea mecanismului de compensare astfel încât datoriile organelor fiscale locale către contribuabili, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, să poată fi compensate cu datoriile contribuabililor către organele fiscale centrale, potrivit avocatnet.ro.

Procedura de aplicare a Legii 93/2023 trebuie inițiată de ANAF și apoi aprobată prin ordin comun al Ministerului Finanțelor și al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Teoretic, ordinul ar trebui emis până pe 21 mai 2023.

Primăriile vor putea să-și majoreze artificial bugetele

Cu toate că reprezentanții Guvernului au avertizat parlamentarii că, în lipsa unor ajustări, legea va permite primăriilor să-și majoreze artificial bugetele locale, în dauna bugetului de stat, mecanismul final n-a fost adaptat.

„Considerăm necesar ca inițiativa legislativă să fie limitată, astfel încât să nu conducă la abuzuri din partea organelor fiscale locale. Astfel, în măsura în care inițiativa legislativă se aprobă în forma prezentată, autoritățile locale pot să emită abuziv o decizie de impunere în sarcina contribuabilului (uneori cu sume considerabile), să încaseze sumele stabilite fie prin plată, compensare, executare silită și, ulterior, aceste decizii de impunere să fie anulate în procedura de soluționare a contestației sau în instanță și contribuabilul să solicite stingerea dreptului de creanță față de bugetul local cu obligațiile față de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).

Astfel, considerăm necesar ca inițiativa legislativă să fie limitată în cazul în care decizia de impunere emisă de organul fiscal local se datorează ca urmare a emiterii unor decizii ale Comisiei Fiscale Centrale ori a unor interpretări furnizate de Ministerul Finanțelor”, se preciza în punctul de vedere al Guvernului pe marginea proiectului care între timp a devenit lege.

Practic, situațiile în care contribuabilii vor putea accesa această nouă facilitate a mecanismului compensării vor fi destul de rar întâlnite, având în vedere condițiile cumulative ce trebuie îndeplinite.

Cum pot contribuabilii să-și compenseze creanțele

„Extinderea procedurii de compensare are în vedere doar acele creanțe fiscale care îndeplinesc trei condiții cumulative, și anume: (i) să fie certe, lichide și exigibile, (ii) să fie deținute față de bugetele locale și (iii) să fie stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Deci, aplicabilitatea legii va fi destul de restrânsă. Nu putem să nu ne întrebăm, însă, cine sunt, de fapt, principalii beneficiari ai acestei legi. (...)

Mai mult, având în vedere că legea prevede posibilitatea compensării creanțelor fiscale față de bugetele locale cu obligații fiscale față de bugetul de stat, fără însă a avea loc și o compensare între bugete, concluzia este una singură: principalele beneficiare sunt primăriile/autoritățile locale, care, deși au încasat/încasează sume în urma deciziilor de impunere pe care le emit, nu vor mai fi obligate să le și restituie în cazul în care contribuabilii câștigă în instanță recuperarea acestor sume”, a explică Adriana Stoian, avocat la avHead of tax la Schoenherr și Asociații SCA.

Deloitte: Singurii câștigători vor fi autoritățile locale

Analiștii de la Deloitte sunt de aceeași părere, susținând că primăriile vor fi singurele beneficiare.  „În cele din urmă, singurul câștigător al acestei modificări legislative este doar autoritatea publică locală, prin conducătorul său, care s-ar putea prevala de acest mecanism pentru a nu pune în executare obligația de restituire a sumelor datorate contribuabilului. Contribuabilul nu are un beneficiu real dacă are de recuperat sume importante de la bugetul local, dar nu are obligații substanțiale de plată către bugetul de stat. Singurul pierzător real este bugetul de stat”, se arată într-un comunicat trimis de Deloitte.

Analitul economic vine și cu un exemplu concret de contribuabili ce ar putea fi încurcați de modificarea legislativă. „Din perspectiva contribuabililor, efectele imediate se vor vedea la contribuabilii care activau în perioada 2014 - 2018 în domeniul energiei eoliene și care au obținut decizii favorabile în instanță pentru impozitul pe clădiri aplicat asupra turnurilor de susținere. Dar, în ceea ce privește beneficiile viitoare pentru contribuabili, probabil că acestea vor fi destul de limitate. Mai ales că, pentru a se evita unele abuzuri din partea autorităților locale (conform punctului de vedere emis de Guvern pe marginea acestei legi), compensarea este limitată doar pentru acele creanțe fiscale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Dar, chiar și în aceste condiții, este posibil să întâlnim în practică situații în care, în cazul în care contribuabilii obțin hotărâri judecătorești favorabile față de autoritățile locale, în loc să își primească/compenseze sumele care li se cuvin din bugetele locale, aceștia să fie îndrumați să solicite compensarea cu obligații fiscale față de bugetul de stat”, a precizat avocatul Adriana Stoian.