Universitatea Națională de Apărare (UNAp) trebuie să verifice lucrarea de doctorat a premierului, iar asta la solicitarea celui din urmă, împotriva căruia s-au adus acuzații de plagiat cu privire la teza în baza căreia generalul în rezervă a devenit, în anul 2003, doctor în Științe Militare. Numai că o investigație de presă aruncă lumină asupra demersurilor ce pun sub semnul întrebării relația dintre Nicolae Ciucă și rectorul UNAp, generalul Dorin Corneliu Pleșcan.

Premierul Nicolae Ciucă a anunțat public, marți, că a decis să solicite evaluarea lucrării sale de doctorat „Dimensiunea angajării armatei României în operațiuni întrunite multinaționale” de către Comisia de Etică a UNAp – Instituția Organizatoare de Studii de Doctorat, în baza căreia generalul în rezervă a devenit, în anul 2003, doctor în Științe Militare.

Decizia șefului Guvernului a fost luată după ce jurnalista Emilia Șercan l-a acuzat pe Nicolae Ciucă de plagiat în cel puțin 42 de pagini ale lucrării din totalul de 138.

Astfel, în prezent, universitatea condusă de generalul Dorin Corneliu Pleșcan trebuie să supună unei analize scrutătoare teza de doctorat a premierului. Puțini știu, însă, că între Nicolae Ciucă și Dorin Pleșcan există anumite legături care pun sub semnul întrebării demersurile cu pricina.

Dorin Pleșcan, avansare cu cântec de la colonel la general cu o stea

Conexiuni sensibile între Nicolae Ciucă și rectorul UNAp. Dorin Pleșcan a fost, în primul rând, fostul șef de cabinet al actualului premier, pe vremea când acesta din urmă era șef al Statului Major, adică, potrivit CV-ului său, în perioada ianuarie 2015-iunie 2016.

Unul dintre primele lucruri pe care le-a făcut Nicolae Ciucă atunci când a fost numit, pe 4 noiembrie 2019, la conducerea Ministerului Apărării, a fost să îl ridice pe colonelul Dorin Pleșcan la gradul de general de brigadă - cu o stea.

Potrivit prevederilor legislative, avansarea în grad se face de către șeful statului român, la solicitarea conducerii Ministerului Apărării.

„Acordarea gradelor și înaintarea în gradele următoare se fac după cum urmează: a) gradele de general și amiral în activitate și în rezervă, în timp de pace și în timp de război, prin decret al Președintelui României, la propunerea ministrului apărării naționale, după consultarea colegiului ministerului”, se arată în Legea 80/1995, articolul 45.

Astfel, pe data de 28 noiembrie 2019, președintele Klaus Iohannis a semnat, printre mai multe decrete, și pe acela care a prevăzut avansarea colonelului Dorin Pleșcan, așa cum se arată pe presidency.ro.

Cum a ajuns Dorin Pleșcan rector la UNAp

La doar două zile după avansarea cu pricina, generalul Dorin Pleșcan a ajuns să ocupe funcția de rector la UNAp, iar asta fără să dețină doctorat și fără să fi susținut cursuri didactice în sensul predării până la acel moment, așa cum a dezvăluit gândul.ro în anul 2020.

Potrivit prevederilor legislative, pentru a ocupa funcția de rector al unei universități, trebuie să fie respectată una dintre următoarele căi precizate în articolul 209 din Legea Educației: urmarea „unui concurs public, în baza unei metodologii aprobate de senatul universitar nou-ales, conformă cu prezenta lege” sau supunerea la vot, care trebuie să fie „universal, direct și secret, al tuturor cadrelor didactice și de cercetare titulare din cadrul universității și al reprezentanților studenților din senatul universitar și din consiliile facultăților”.

„La concursul de ocupare a funcției de rector pot participa personalități științifice sau academice din țară și din străinătate care, pe baza audierii în plenul senatului universitar nou ales, au obținut avizul de participare la concurs din partea acestuia”, se arată în articolul 210, alineatul 4 din Legea Educației.

UNap prevedea, la rândul său, până la finalul anului 2019, că pentru funcția de rector pot candida „ofițeri activi având minim gradul de colonel, din universitate sau din afara acesteia”, care trebuie să dețină „cel puțin titlul de lector universitar sau de cercetător științific de gradul III”.

Reguli schimbate la comandă

Numai că, pentru ca totul să fie legal, reprezentanților universității care astăzi trebuie să evalueze teza de doctorat a lui Nicolae Ciucă li s-a cerut, cu câteva săptămâni înainte ca Dorin Pleșcan să preia conducerea instituției, să modifice metodologia internă.

În primă fază, prorectorul UNAp, Valentin Dragomirescu, a spus că schimbarea metodologiei ar fi fost cerută de Ministerul Educației. „Ne-au trimis o hârtie prin care ni s-a cerut să modificăm criteriile de alegere a rectorului, pentru că ar excede legii. Senatul Universității s-a întrunit și s-a modificat metodologia. Dar cel mai bine ar fi să vorbiți cu președintele Senatului, pentru că eu nu știu mai multe, nu am citit documentul”, a spus Valentin Dragomirescu.

Numai că, directorul Direcției Generale Învățământ Universitar din cadrul Ministerului Educației, Daniela Burghilă, a negat poziția prorectorului. „A fost o solicitare venită de la Ministerul Apărării Naționale prin care ni se cerea în mod explicit să stabilim criteriile pentru desemnarea funcției de rector. (…) Le-am spus că Legea Educației spune că rectorul este și comandant, iar ocuparea funcției de comandant se face în funcție de criteriile stabilite de Ministerul Apărării. Noi nu ne putem pronunța cu privire la criteriile militare. Din punctul de vedere al Legii Educației, legea nu pune interdicții cuiva. Condiția cu privire la deținerea unui titlu științific ar putea fi, deci, restrictivă. Sigur, asta nu înseamnă că oricine de pe stradă poate candida pentru funcția de rector”, a spus Daniela Burghilă.

Cum a comentat Nicolae Ciucă legăturile cu Pleșcan

Ministru al Apărării la acea vreme, Nicolae Ciucă a fost solicitat de jurnaliști să comenteze legăturile dintre el și generalul Dorin Pleșcan.

„Vă rog să nu faceți legături care nu sunt relevante, domnul general a fost șeful meu de cabinet până în anul 2016, ulterior și-a făcut proiecția de carieră cum a considerat mai bine.

Ca atare, vă rog să judecați dumneavoastră care ar fi motivul de conexare! Referitor la celelalte date, nu am cunoștință și vă rog să întrebați la cei care sunt îndrituiți să vă răspundă la astfel de întrebări”, a fost reacția actualului premier Nicolae Ciucă.

În prezent, Comisia de Etică a UNAp – Instituția Organizatoare de Studii de Doctorat trebuie să verifice teza de doctorat a șefului Guvernului, care este acuzat de plagiat.

Reacția premierului în legătură cu acuzațiile de plagiat

„Ca urmare a interesului manifestat public față de teza de doctorat „Dimensiunea angajării armatei României în operațiuni întrunite multinaționale”, pe care am susținut-o în anul 2003, la Universitatea Națională de Apărare (UNAp), am decis să solicit analizarea lucrării de către Comisia de Etică a UNAp – Instituția Organizatoare de Studii de Doctorat în care s-a susținut teza de doctorat care are un pronunțat caracter specific domeniului Științe Militare.

Alegerea tematicii tezei de doctorat s-a bazat predominant pe experiența personală acumulata in misiunile internaționale la care am participat nemijlocit, individual sau împreună cu Batalionul 26 Infanterie: misiunea ONU de menținere a păcii din Angola (1996-1997), misiunea NATO din cadrul rezervei strategice a SACEUR pentru Balcanii de Vest (2000-2001) și misiunea de tip coaliție din Afganistan (2002). Așadar, teza mea de doctorat înglobează, pe lângă cercetarea științifică și studiul teoretic, experiența acumulată în misiunile reale și exercițiile la care am participat, aceasta constituindu-se, în mod evident, contribuția originala proprie unei teze de doctorat corect elaborată.

În calitatea de militar, indiferent de poziția pe care am fost încadrat, mi-am îndeplinit întotdeauna atribuțiile, respectând principiile, legile și regulamentele militare care guvernează activitatea Armatei Române.

În acuzele publice se reclamă că unele referiri din notele de subsol nu apar și în lista bibliografică. Acest lucru nu arată altceva decât faptul că lucrarea a fost elaborată onest, fiind menționată cel puțin într-un loc sursa bibliografică.

Acuzațiile publice nu se pot susține științific în niciun fel, fapt ce poate fi dovedit și de raportul oricărei metodologii de depistare a similitudinii, corect și profesionist utilizată. Sintagme si formulări standardizate specifice domeniului tezei de doctorat (gen „pilon de stabilitate” etc) nu trebuie ocolite atunci când tratezi un subiect sensibil – precum geopolitica – unde semantica trebuie neapărat să fie precisă, motiv pentru care anumite sintagme/formulări este obligatoriu să fie standardizate.

Din anul 2003, după susținere, teza mea de doctorat este publică și a putut și poate fi consultată la Biblioteca Universității Naționale de Apărare și la Biblioteca Națională. Consider că am realizat lucrarea conform cerințelor legale existente la acea vreme și, în consecință, am inițiat solicitarea de verificarea a acesteia de către Comisia de Etica a UNAp – Instituția Organizatoare de Studii de Doctorat, în acord cu prevederile legale în vigoare, in spiritul OMEC Nr. 5229/2020 din 17 august 2020.

În măsura în care vor mai exista semne de întrebare, UNAp va fi îndreptățită sa solicite verificarea de către CNATDCU – Comisia 26 – Științe politice, studii de securitate, ştiinţe militare, informaţii și ordine publică”, a transmis Nicolae Ciucă, în urma dezvăluirilor de presă.