La începutul lunii martie, Camera inferioară a Congresului din Mexic a aprobat un proiect de lege pentru legalizarea și reglementarea canabisului recreativ. Proiectul de lege, aflat acum în discuție în Senat, se așteaptă să fie adoptat cu unele modificări și să fie aprobat de președintele Andres Manuel Lopez Obrador. "Legea ar trebui să îndeplinească două obiective", a declarat în aprilie liderul majorității din Senat, Ricardo Monreal. „Reducerea criminalității și eliminarea interdicției care a dus la închiderea a mii de oameni pentru că dețineau câteva grame de marijuana.”
Cât sunt îndeplinite aceste două obiective?
Dintre cele două, cel de-al doilea obiectiv este cel mai ușor de atins, chiar dacă va necesita un efort pentru a-l realiza. O lege de amnistie pentru infracțiuni minore, inclusiv deținerea de canabis, adoptată în aprilie 2020, ar fi trebuit să conducă deja la eliberarea celor 4.000-6.000 de persoane eligibile care au fost acuzate pentru cantități mici de canabis. În prezent, acești oameni încă sunt în închisoare.
Există îngrijorări cu privire la actualul proiect de lege, care prevede detenția administrativă pentru oricine este prins cu peste 200 de grame de canabis și pedepse cu închisoarea pentru 14 kilograme sau mai mult, deoarece legalizarea canabisului nu va fi cel care va rezolva problemele corupției și inegalității din Mexic. Așa cum a spus Lisa Sanchez, directorul executiv al grupului de avocatură,Mexico Unido Contra Delincuencia sau Mexico United Against Crime, „Acest nou sistem nu va elimina stimulentele poliției de a continua să hărțuiască și să aresteze persoanele care consumă canabis sau să folosească limita de cantitate pentru a acuza persoanele care sunt prinse cu ele în posesie. ”
În ceea ce privește perspectivele legalizării canabisului în Mexic, reducerea criminalității organizate și a violenței, reprezintă o sarcină și mai dificilă.
În ultimii 14, Mexicul a încercat, dar nu a reușit să zdrobească cartelurile traficului de droguri, folosind o abordare axată pe securitate. Intervenția militară lansată la începutul anului 2007 împotriva grupurilor de crimă organizată de către administrația președintelui de atunci, Felipe Calderon, a dus la o creștere a violenței. Rata omuciderilor din țară s-a triplat în doar patru ani, de la 8,1 la 100.000 de locuitori în 2007. Criza s-a dovedit a fi un catalizator important pentru reforma politicii în materie de droguri la nivel mondial, însă violența cauzată în urma consumului de droguri a continuat nestingherită pe plan intern.
În total, între 2006 și 2020, în Mexic au fost comise peste 288.000 de omucideri, estimându-se 150.000 legate de criminalitatea organizată. Alte 73.000 de persoane au dispărut, potrivit statisticilor guvernului mexican citate de Serviciul de cercetare al Congresului SUA. Aceste cifre sunt considerate pure estimări.
Poate legalizarea canabisului să modifice acest peisaj?
Mexicul este, la urma urmei, un mare producător și distribuitor de canabis, cu o prevalență relativ scăzută a consumului. Unul dintre argumente este că eliminarea veniturilor din canabis de la grupurile criminale mexicane le-ar diminua puterea. Un studiu realizat în 2010 de RAND Corporation a estimat veniturile combinate ale grupurilor criminale mexicane din traficul de canabis la 1,5 miliarde de dolari, sau 15-26 la sută din veniturile lor totale.
Din punct de vedere al justiției sociale, infractorii de canabis care au o cantitate minimă de marfă, nu ar trebui să se confrunte cu închisoare sau cu alte sentințe dure. Din perspectiva sănătății și siguranței publice, punerea controlului și distribuției calității în mâinile guvernului prezintă mai puține riscuri pentru persoanele care consumă canabis.
În primul rând, dacă reglementarea este prea rigidă și împiedică prea mulți oameni să înființeze afaceri legate de canabis, o mare parte a pieței va rămâne ilicită și, astfel, va fi condusă de grupuri criminale. În al doilea rând, pentru a preveni redirecționarea produselor legale către piața ilicită, va trebui să fie puse în aplicare soluții de vânzare-semințe pentru a monitoriza produsele de canabis pe întregul lanț de aprovizionare, de la cultivare la comerțul cu amănuntul. Nu în ultimul rând, autoritățile din Mexic și din alte jurisdicții care iau în considerare reglementarea canabisului se vor confrunta cu presiuni semnificative pentru a crea un model comercial bazat pe o abordare orientată spre sănătatea publică și condusă de organizații non-profit, corporații benefice sau furnizori de servicii publice.
Rămâne de văzut dacă Mexicul poate servi din nou ca un catalizator pentru reforma politicii de droguri la nivel global, de data aceasta nu din cauza ciclului său vicios, ci pentru capacitatea sa de a trece peste aceste provocări complexe.