“Cred că mă voi vaccina mai târziu, dar deocamdată nu am încredere”, declară pentru AFP Yolanda Dodson, 55 de ani, infirmieră într-un spital din Bronx lovit deosebit de tare de primul val de coronavirus în primăvară, care a îndoliat New Yorkul mai mult decat orice alt oraş. “Studiile publicate sunt promiţătoare, dar datele sunt insuficiente”, explică ea, declarându-se “recunoscătoare faţă de cei care sunt gata să-şi asume acest risc”.

Proceduri accelerate

Diana Torres, infirmieră într-un spital din Manhattan unde mai mulţi dintre colegii săi au murit în primăvară, se declară deosebit de bănuitoare faţă de vaccinurile care au cerut să fie aprobate de urgenţă în decembrie de către Agenţia federală americană a medicamentului (FDA), la cererea presantă a unui guvern Trump care a tratat pandemia drept o “glumă”.

Aceste vaccinuri “au fost dezvoltate în mai puţin de un an şi vor fi validate de aceleaşi guverne şi agenţii federale care au lăsat virusul să se răspândească precum focul”, spune ea. Primele vaccinări vor fi ca “o experienţă pe scară mare. Nu au avut destul timp, nici pacienţi pentru a studia vaccinul… Deci de astă dată, îmi voi ceda locul şi voi aştepta să văd ce se întâmplă”.

Un sentiment răspândit

Pe pagina sa de Facebook, alte infirmiere îşi exprimau marţi rezerve asemănătoare. “Nu, mulţumesc, nu sunt cobaiul nimănui”, scria una dintre ele: “Au eşuat lamentabil cu echipamentele de protecţie şi testele, acum ar vrea să fim cobai”, comenta o alta.

Aceste rezerve par destul de răspândite printre cele 20 de milioane de cadre medicale din Statele Unite, ţara oficial cea mai îndoliată de epidemie, cu peste 272.000 de morţi, potrivit doctorului Marcus Plescia, responsabil medical al ASTHO, organizaţie care grupează responsabilii sanitari din statele americane.

„Sunt mulţi oameni care spun ‘Mă voi vaccina, dar voi aştepta puţin’”, spune el. “Chiar şi eu, mă voi simţi mai bine când voi şti că mai mulţi oameni l-au făcut şi că totul s-a petrecut cu bine”. “Asta ar putea deveni o adevărată problemă”, recunoaşte el, cu atât mai mult cu cât noile vaccinuri vor fi autorizate printr-o procedură de urgenţă care face aproape imposibil, legal, să se impună vaccinarea personalului spitalicesc.

O chestiune de etică?

Doctorul Plescia contează şi pe conştiinţa profesională a corpului medical pentru a depăşi o parte din rezerve. “Cei mai mulţi dintre noi simt că au obligaţia etică să se vaccineze”, spune el. “Ne îngrijim de persoane vulnerabile, nu vrem să le transmitem boli”.

Mohamed Sfaxi, radiolog într-un spital rural din New Jersey care cunoaşte de trei săptămâni un aflux de bolnavi de Covid, face parte dintre cei care încearcă să-şi convingă colegii ezitanţi. “Avem oameni care sunt neîncrezători, trebuie să le vorbim şi să le explicăm datele”, spune acest medic de 57 de ani.

Neîncrederea, rezumă el, ţine de noua tehnică utilizată pentru vaccinurile Pfizer/BioNTech şi Moderna – tehnologia “ARN messager”, care constă în injectarea unor părţi de informaţii genetice pentru ca celulele noastre să fabrice proteine “antigen” specifice virusului – şi de rapiditatea cu care au fost concepute vaccinurile.

“Dar faptul că s-a mers foarte repede, este adevărat că ştiinţa a făcut progrese şi că toată lumea s-a ocupat”, spune el. El, care vede zilnic plămâni distruşi de virus, nu are “nicio exitare” şi intenţionează să se vaccineze de îndată ce se va putea. El intenţionează apoi să se testeze regulat pentru anticorpi. “Asta îmi va permite să văd când voi începe să am o recţie imunitară (…) şi să fiu mai puţin neliniştit”, spune el.