Open Society Justice Initiative – braţul juridic a al fundației miliardarului american George Soros – atacase CIA și alte agenții de informații americane în cauze civile pentru că nu a acționat la cererea sa în temeiul Legii privind libertatea de informații, garantând libertatea de informare: ea a cerut să vadă toate documentele lor legate de asasinarea jurnalistului și disidentului saudit la consulatul saudit din Istanbul pe 2 octombrie 2018. CIA și Biroul directorului de informații naționale, în special, respinseseră cererea, invocând scutiri legate de securitatea națională pentru a nu confirma însăși existența acestor documente.

Însă judecătorul federal din New York, Paul Engelmayer, a declarat, marți, că, din moment ce această înregistrare și acest raport fuseseră evocate public de administrația Trump, această respingere lapidară nu era suficientă. El a ordonat serviciului de informații să recunoască în mod oficial existența lor prin listarea într-un “index” și să explice “în termen de două săptămâni”, pe ce motive legale ar trebui să le ţină secrete. Judecătorul a citat în special afirmaţiile lui Donald Trump la sfârșitul anului 2018, în care președintele a recunoscut că Statele Unite “au înregistrarea” și a indicat că CIA, după anchetă, “nu a ajuns la concluzia” responsabilității prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman.

Decizia judecătorului nu dispune dezvăluirea acestor elemente potențial cheie în acest asasinat spectaculos. Dar, potrivit lui Amrit Singh, avocat al Open Society Justice Initiative, decizia de marți reprezintă “un pas vital pentru a pune capăt impunității” de care au beneficiat prințul și alți oficiali, în opinia sa. De îndată ce serviciile de informații au recunoscut oficial existența acestor documente și vor invoca motive pentru a nu le dezvălui, Open Society le va putea “contracara argumentele” și speră să aibă succes, a explicat ea.

Jamal Khashoggi, care trăia în Statele Unite și era colaborator al cotidianului “The Washington Post”, a fost asasinat, iar trupul său a fost tăiat în bucăți la consulat, unde se dusese să recupereze un document. Rămășițele sale nu au fost găsite niciodată. Uciderea sa a provocat o criză diplomatică serioasă cu Riadul și a pătat imaginea prințului moștenitor, indicat de oficialii turci ca fiind cel care a comandat crima. După ce a negat asasinatul și apoi a avansat mai multe versiuni, Riadul a susținut că omorul a fost comis de agenți care acționează singuri, fără a primi ordine de la liderii saudiți. În decembrie 2019, cinci saudiți au fost condamnați la moarte și alți trei la închisoare de către o instanță din Riad. Condamnările la moarte au fost comutate în închisoare în septembrie.

https://www.lefigaro.fr/international/meurtre-de-khashoggi-les-renseignements-americains-contraints-de-faire-un-pas-vers-la-transparence-20201208

Traducerea: Rodezia Costea