Opinii EVZ
La Centenarul experimentului bolșevic Bela Kun, Guvernul Orban măturat de protestele de stradă? Pulsul planetei
La Centenarul de la experimentul bolșevic a lui Bela Kun, Guvernul ungar de la Budapesta a lui Viktor Orban e în pragul unei revoluții liberale democratice, pe punctul să măture actualul regim definit ca iliberal. Manifestații masive de stradă au loc deși regimul Orban a marginalizat opoziția, a eliminat mass media critică – cumpărând-o sau închizândo – iar societatea civilă este într-o situație precară. Totuși, pe modelul revoluțiilor fără lideri, constituite cu precădere în mediul virtual, noua revoltă pare să aibă un impuls mai mare decât în perioada când încă mai exista o opoziție funcțională și puternică la Budapesta.
Referința la Bela Kun nu este inutilă în acest context. Béla Kun a preluat conducerea unei vremelnice Republici Sovietice Ungare, după prăbușirea Imperiului austro-ungar, în urma Primului Război Mondial. Forțele comuniste maghiare au atacat atât noul stat, cât și trupele române din Transilvania, în speranța de a reface dominația în regiune. La 11 decembrie 1918, s-a creat Comandamentul trupelor din Transilvania din România, iar la 4 august, Armata română a intrat în Budapesta sub comanda generalului Gheorghe Mărdărescu. Trupele române au cucerit capitala Ungariei și Bela Kun a demisionat, fugind în Uniunea Sovietică. La 14 noiembrie 1919, Armata română a părăsit Budapesta, care a rămas sub conducerea Armatei naționale ungare. La 25 februarie 1920, armata română a părăsit teritoriul Ungariei la cererea Antantei.
Mai mult, nu trebuie uitat că Bela Kun a intrat în birocrația sovietică bolșevică a Internaționalei Comuniste – Comintern – și a devenit șeful Comitetului Revoluționar din Crimeea, în 1920. El a organizat, condus și realizat Teroatea Roșie din Crimeea, între 1920-1921. Relevanța acestui episod vine exact din faptul că el constituie un punct de convergență a istoricilor și politicienilor de la Budapesta, Kiev și București în privința celebrării comune de Centenar a eliminării unui episod comunist în regiune și eliminarea lui Bela Kun.
Astăzi, regimul de la Budapesta a fost profund zdruncinat și e amenințat să fie măturat de revolta anti-iliberală. Opoziția din Ungaria, câtă mai ființează, susținută de societatea civilă și mai ales de stradă s-a solidarizat împotriva a două legi ale regimului Viktor Orban. O formulă prin care se crează un scandal puternic într-o direcție, care e lesne să atragă proteste majore, în schimb promovează și acoperă o alta profund anti-democratică și periculoasă, care poate trece neobservată. Astfel, a fost lansată așa numita Lege a sclaviei, o lege care majorează numărul orelor suplimentare ce le pot fi solicitate angajaților unguri. Această lege avea rolul de a distrage atenția publicului de la o lege ce instituie o Curte administrativă influențată, numită și dirijată politic de Ministrul Justiției.
Legile au fost adoptate grație majorității constituționale deținute de Fidesz, însă strategia guvernului a eșuat. Protestele din Ungaria sunt o victorie pentru societatea civilă și pentru opoziție și un semnal pentru UE. Câtă vreme reacția Bruxellesului va fi moderată, contrareacția guvernului Orban va distanța Ungaria de linia democrațiilor occidentale și o va apropia mai mult de autoritarism și de Rusia.
Este vorba despre o continuare în siajul unor tendințe de la Budapesta prin care Fidesz a respins din ce în ce mai vizibil modelul democratic liberal pe care l-a îmbrățișat începând cu căderea Zidului Berlinului și a comunismului în Estul Europei. Această poziție este rezultatul viziunii de a „proteja” Ungaria de opresiunile marilor puteri ale Europei și de cea a Bruxelles-ului, luptând împotriva politicilor liberale care „deviază de la valorile maghiare”. Această formă „protectivă” a căpătat din ce în ce mai mult teren pe baza propagandei asocierii acestor amenințări cu un pericol iminent la adresa existenței statului, a moștenirii creștine pe baza căreia s-a format identitatea maghiară. Profund anti-europeană, această tendință este marcată de revenirea la naționalism și o Europă necomunitară, Ungaria amenințând chiar că, în caz contrar, Uniunea Europeană însăși se va destrăma.
Legislația periculoasă și antidemocratică duce la subordonarea justiției față de politic prin faptul că „eliberează” instanța supremă de autoritatea sa superioară asupra așa-numitelor litigii administrative - cazuri care implică totul, de la alegeri și corupție, la taxe și abuzuri polițienești - și creează o nouă instanță supravegheată de Ministrul Justiției. La aprobarea proiectului de lege în Parlament, Ministrul Justiției, Laszlo Trocsanyi, a promis să respecte „principiul independenței judiciare și al separării puterilor”. Dar, în egală măsură, el a mai spus că trebuie să-și „asume” o responsabilitate politică mai mare asupra instanțelor administrative întrucât el va alege judecătorii noii curți și va controla bugetul acesteia.
Legea a fost adoptată în condițiile în care Parlamentul UE a ajuns în septembrie la concluzia că a acumulat suficiente dovezi pentru a recomanda o investigație având în vedere „riscul clar” adus statului de drept de acțiunile Guvernului Orban. Acest lucru a pus Ungaria în aceeași categorie cu Polonia, care este, de asemenea, acuzată și investigată pentru ignorarea valorile democrate ale UE. Însă, în timp ce luna trecută, Polonia a semnalat că urmărește oprirea proiectului de lege care viza revizuirea sistemul judiciar, Ungaria continuă marșul susținut împotriva statului de drept, cu sentimentul absenței dreptății și justiției corecte, al absenței libertății prin manifestări autoritariste. Nerespectarea voinței sale majoritare, exprimată constant, face ca maghiarii să-și ia soarta în mâini și să determine o adevărată Revoluție democrat-liberală după Anul nou, dorind să mature de la putere Guvernul Orban, la un secol de la oprirea guvernării bolșevice a lui Bela Kun.
Recomandările noastre
