Fortificația antică este înghițită de pământ și de vegetație, iar zidurile au început să dispară. Cu cinci milioane de euro, Cetatea de la Căpâlna ar putea fi introdusă în circuitul turistic.

La Cetatea dacică de la Căpâlna se ajunge pe un drum de pământ ce trece prin grădinile localnicilor, apoi urcă vertiginos prin pădure până pe o porţiune îngustă. O „şa” îngustă de doar 10 metri lăţime. E singura zonă prin care se poate ajunge la intrarea în cetate. Panoul explicativ arată că, în urmă cu 2000 de ani, șaua era „crestată” transversal de două șanțuri și de două valuri de pământ. Acelaşi panou îţi arată şi forma aproape triunghiulară a cetăţii, dată de dispunerea zidurilor. Din teren nu prea ai cum să-ţi dai seama pentru că zidul, acolo unde încă mai rezistă, e acoperit de vegetaţie.

Turnul - locuință de lângă intrarea principală (cea de pe șa, intrarea secundară fiind în partea opusă) este singurul care lasă urme vizibile. Câţiva metri mai în dreapta lui, puţinele rămăşiţe ale turnului de poartă sunt mai mult împrăştiate. Dacă îţi propui să urmezi traseul zidului de cetate, îţi e destul de greu să-i găseşti capătul din stânga al intrării principale. E dărâmat şi mascat de lăstari de mesteacăn. Apoi se văd blocuri de piatră din zid suportând cu greu pământul și vegetația adunate deasupra. În partea de nord-est, zidul dispare din nou sub malul de pământ pe mai multe porţiuni.

La bere, pe acropolă

La sud-est, unde cândva se afla intrarea secundară în cetate, locul e marcat de trei blocuri fasonate, aşezate la rădăcina unui copac ce nu le lasă să aibă aceeaşi soartă ca sutele de piese similare prăvălite pe versantul abrupt, prin pădure. Pe partea sudică se vede doar o jumătate din lungimea zidului. Cealaltă jumătate e împânzită de vegetaţie. Probleme sunt şi în incintă. Pe acropolă, spre sud, tufişurile domină terasa de la picioarele tale. Eşti deranjat de cutiile de bere, iar în aceeaşi zonă de 20 de metri pătraţi se mai văd urmele a două gropi săpate de „concurenţa” arheologilor. Acei indivizi care au reuşit să ia ilegal de aici podoabe dacice din aur, precum colierul de 75 de grame şi perechea de cercei de 27 de grame recuperate relativ recent de statul român şi expuse la Alba – Iulia.

Zidurile antice sunt acoperite de pământ și de vegetație

„Zidurile vor fi ridicate până la un metru”

Consiliul Judeţean Alba a depus la Ministerul Culturii, încă din decembrie 2011, un proiect pentru restaurarea şi valorificarea turistică şi culturală a Cetăţii dacice de la Căpâlna, proiect aprobat la începutul acestui an, dar care nu a trecut şi prin Comisia Naţională de Arheologie, iar Comisia Naţională a României pentru Unesco nu a făcut încă public un punct de vedere. Eugenia Mărginean, arhitectul - şef din cadrul CJ Alba, spune că, dacă vor veni banii, cetatea nu va fi reconstruită total pentru că e imposibil aşa ceva: „Se vor curăţa de pământ şi vegetaţie zidurile cetăţii. Blocurile de piatră căzute pe versanți vor fi readuse sus și repuse în ziduri. Zidurile vor fi ridicate până la un metru – un metru şi jumătate deasupra nivelului solului”. Celelalte două componente costisitoare ale proiectului vizează amenajarea unui drum de acces până în cetate şi construirea unui centru de vizitare – cercetare la baza dealului pe care se afla fortificaţia antică. Valoarea proiectului s-ar ridica la cinci milioane de euro.

Scurt istoric

Cetatea dacică de la Căpâlna a fost ridicată în a doua jumătate a secolului l î. Hr., iar rolul său era eminamente militar. Se află la o altitudine de 610 metri, pe un vârf de deal cu versanți abrupți, singura cale de acces favorizată de geografia locului aflându-se înspre nord-vest. Foarte aproape de intrarea principală se afla atât turnul-poartă cât și turnul locuință. De la turnul locuință spre interior urca o scară ce ducea spre terasele superioare, apoi spre punctul de observație situat în zona cea mai înaltă a locului. Cetatea a fost distrusă de romani la 106. Pe amplasamentul său a apărut, mult mai târziu, și o așezare medievală.

La cetate se ajunge pe un drum îngust