Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a Curții de Apel București a constatat că revocarea lui Doru Țulus din funcția de procuror DNA a fost un act abuziv.
Procurorul care a acționat ca un „avertizor de integritate” a deranjat conducerea instituției, în special pe, pe atunci, în 2017, Laura Codruța Kovesi. Aceasta l-a acuzat pe Țuluș că nu s-a abținut într-un dosar „în care exista suspiciunea rezonabilă că ar fi avut un interes personal”, scrie luju.ro.
Procurorul a făcut cerere de anulare a ordinului de revocare, iar avocatul acestuia. Ionuț Dobrinescu, a prezentat argumente care au convins-o pe judecătoarea Andreea Tănase și a constatat că decizia Laurei Codruța Kovesi a făcut ca imaginea DNA să fie pătată.
Redăm mai jos documentul prezentat de avocatul Ionuț Dobrinescu în cererea de admitere a acțiunii:
Ne puteți urmări și pe Google News
„Doamna presedinte,
Am concluzionat ca intregul contencios de resurse umane din prezenta cauza trebuie transat in favoarea reclamantului, clientul nostru, prin admiterea actiunii pe considerentul esential ca revocarea unui procuror DNA de catre procurorul sef DNA in baza art. 87 alin. 8 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei nu poate fi motivata cu argumentul 'neabtinerii in solutionarea unui dosar in care exista o suspiciune rezonabila ca ar avea un interes personal'. Un astfel de argument s-ar incadra pe teza a doua a aceluiasi articol, anume revocarea procurorului „in cazul aplicarii unei sanctiuni disciplinare”. Or o sanctiune disciplinara ce ar fi justificat legal revocarea pe aceste considerente era de competenta CSM, si asa ceva nu a existat, nici prealabil nici ulterior revocarii!
'Exercitarea necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei', ca motiv de revocare aflat la latitudinea decizionala exclusiva, in materie de resurse umane, a procurorului sef DNA trebuie interpretata in sensul unui motiv administrativ trivial, de oportunitate, ce exclude sanctiunea disciplinara. Cum ar fi: administrarea neglijenta a unor dosare, ratacirea unor acte, intarzieri la programul de lucru, absente nemotivate, nerespectarea unor reguli interne de lucru distincte de activitatea magistrala etc.
Consider ca aceste aspecte pot fi suplimentar iluminate spre binele general printr-o interpretare a Curtii Constitutionale ce ar putea fi sesizata astfel cum am solicitat prin actiunea introductiva, cu un continut similar celui din Decizia CCR 73/29.01.2019, de data aceasta intr-un dosar de fond, nesolutionat definitiv (acesta), si deci cu o sesizare admisibila. O interpretare judiciara in acest sens, ramasa definitiva, ar fi insa deopotriva utila si suficienta.
In rest, este de notorietate, ca procurorul Doru Tulus, aflat inca in DNA in anul 2017, a actionat ca avertizor de integritate si a deranjat conducerea institutiei. In mod regretabil, in loc sa ventileze politic un astfel de conflict, Laura Codruta Kovesi a ales sa actioneze abuziv, dupa cum am aratat, parghia administrativa a revocarii, facand uz de argumente din afara sferei sale de apreciere suverana pe considerente de oportunitate. Imaginea publica a institutiei a avut astfel numai de suferit. Acest caracter abuziv al revocarii procurorului Doru Tulus este aspectul esential pe care va cerem sa-l cenzurati prin actul magistral din prezenta cauza".
Recomandările noastre
