Kosovo reclamă că bărbați înarmați din Serbia plănuiesc mai multe atacuri

Kosovo reclamă că bărbați înarmați din Serbia plănuiesc mai multe atacuri Aleksandar Vucic, noi investiții în armament. Mesaj dur pentru NATO . Sursa: Captură video

Prim-ministrul kosovar Albin Kurti a declarat sâmbătă că bărbați înarmați susținuți de agențiile de securitate sârbe sunt antrenați pentru a lansa noi atacuri în țara sa, după un asalt din septembrie care s-a soldat cu patru morți. Serbia a negat existența unui astfel de plan.

Kosovo reclamă că Serbia pregătește noi atacuri. La 24 septembrie, un grup de 80 de bărbați înarmați a atacat poliția kosovară în satul Banjska, în apropiere de granița cu Serbia, provocând moartea unui ofițer de poliție și a trei bărbați înarmați.

În cadrul unei conferințe de presă, Kurti a declarat că Milan Radoicic, un politician sârb din Kosovo care a recunoscut că a luat parte la schimbul de focuri din septembrie, plănuia alte atacuri.

„El continuă acum pregătirile pentru alte atacuri în țara noastră... are întâlniri regulate cu oficiali de rang înalt ai serviciului secret sârb, BIA”.

Ne puteți urmări și pe Google News

Serbia neagă acuzațiile premierului kosovar

Petar Petkovic, șeful biroului guvernamental al Serbiei pentru Kosovo, a declarat că afirmația lui Kurti este falsă.

„Este o minciună absolută că Belgradul pregătește un atac”, a declarat el.

Procuratura din Kosovo a emis mandate de arestare pentru Radoicic și alte 30 de persoane despre care se crede că se ascund în Serbia, care a negat acuzațiile anterioare ale Kosovo că ar fi oferit sprijin financiar și practic lui Radoicic și grupului său.

Kosovo, care are o majoritate de etnie albaneză, și-a declarat independența față de Serbia în 2008, după o revoltă de gherilă și o intervenție NATO în 1999.

Cresc tensiunile între Serbia-Kosovo

Sursa: Twiter

Aproximativ 5% din populație este formată din etnici sârbi, dintre care jumătate trăiesc în nordul țării și refuză să recunoască independența Kosovo și consideră Belgradul drept capitala lor. Aceștia au avut deseori conflicte cu poliția kosovară și cu forțele internaționale de menținere a păcii.

Conflicul Serbia-Kosovo

De la război, care a luat sfârşit în 1999 cu bombardamentele NATO, relațiile dintre Pristina și Belgrad trec din criză în criză. Serbia refuză să recunoască independența proclamată în 2008 de fosta sa provincie, ai cărei 1,8 milioane de locuitori, în mare parte de origine albaneză, includ o comunitate sârbă de aproximativ 120.000 de oameni, care trăiește în principal în nordul Kosovo.

Bruxelles, care conduce negocierile dificile dintre părți încă din 2011, a anunțat în martie că cele două părți au convenit asupra unui plan de normalizare a relațiilor, dar nu s-au înregistrat progrese de atunci.

După o vară relativ calmă, tensiunile au crescut foarte mult la sfârșitul lunii septembrie, când un ofițer de poliție kosovar a fost ucis de un comando compus din sârbi kosovari. Descoperirea unui arsenal de război a sporit mânia Pristinei – care acuză deschis Serbia că se află în spatele atacului. O anchetă este în curs.

NATO a trimis 1.000 de soldați suplimentari în regiune, ceea ce face ca prezența sa în zonă să ajungă la 4.500 de forțe de menținere a păcii din 27 de țări.