Klaus Iohannis, chiar dacă a reușit să obțină sprijinul unei singure țări din grupul celor 32 de state, nu a dat semne că s-ar retrage din cursa pentru șefia NATO.

Klaus Iohannis, presat să se retragă din cursa pentru șefia NATO

Presiunea crește asupra președintelui României, Klaus Iohannis, pentru a se retrage din cursă pentru șefia alianței militare. De asemenea, aliații NATO nu vor să fie implicați în cursa pentru posturile de conducere din UE, scrie Politico.

Pentru majoritatea țărilor NATO a sosit momentul ca președintele României, Klaus Iohannis, să renunțe, după două luni de competiție pentru funcția de lider al alianței, notează Politico.

În spatele funcțiilor de conducere, o serie de oficiali și diplomați UE consideră că Iohannis joacă un joc pe termen lung și se folosește de candidatura sa la NATO pentru a se poziționa pentru un alt post de conducere în UE.

Klaus Iohannis, presat să se retragă din cursă. Sursa foto: NATO.

Președintele României este sprijinit doar de Ungaria

De când și-a anunțat candidatura, în martie, Iohannis a reușit să obțină sprijinul unei singure țări din grupul celor 32 de state. Și aceasta este Ungaria, care a amenințat săptămâna trecută că se va retrage din anumite operațiuni NATO. Slovacia rămâne nehotărâtă, dar toate celelalte 29 de țări și-au manifestat sprijinul pentru candidatul clar favorit, premierul olandez Mark Rutte.

Totuși, acest lucru nu este suficient de bun pentru Rutte, deoarece are nevoie de sprijinul deplin al tuturor membrilor alianței pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg, care urmează să se retragă la începutul lunii octombrie.

În timp ce miniștrii de externe ai NATO se reunesc joi și vineri la Praga, teama este că, dacă Iohannis nu se retrage curând, căutarea viitorului secretar general al NATO riscă să devină parte a manevrelor de culise pentru ocuparea posturilor de conducere din UE după alegerile europene din 6-9 iunie.

Klaus Iohannis, presat să se retragă din cursă. Sursa foto: NATO

Acum, șefia NATO face parte din acest amestec

În mod obișnuit, președințiile Comisiei Europene și ale Consiliului European, precum și rolul de șef al diplomației UE, sunt toate puse la bătaie, cele 27 de țări ale UE încercând, de asemenea, să obțină portofoliile Comisiei pe care le doresc.

„Pentru prima dată, NATO face parte din pachet. Oficial nu este, dar neoficial este”, a declarat un oficial UE, care, la fel ca și ceilalți citați, a beneficiat de anonimat, deoarece nu are voie să vorbească public pe această temă.

Klaus Iohannis nu se retrage din cursă

Biroul Președinției României a respins afirmațiile potrivit cărora acesta ar fi fost supus unor presiuni pentru a părăsi cursa.

„Nu există o astfel de presiune în ceea ce privește retragerea candidaturii. Acesta este răspunsul oficial al Administrației Prezidențiale”, a declarat biroul președintelui Iohannis într-un e-mail pentru Politico.

Repartizarea funcțiilor de conducere este întotdeauna un puzzle complicat, ținând cont de un echilibru între afilieri politice, geografie și gen. Chiar dacă Rutte obține postul de la NATO înainte ca liderii UE să discute despre posturile de conducere europene, liderii vor trebui să țină cont de faptul că un liberal olandez a câștigat, au declarat doi diplomați europeni.

Un bilet pentru Bruxelles

Există mai multe scenarii pentru Iohannis care plutește prin Bruxelles. O opțiune este foarte puțin probabilă: În cazul în care președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care este marea favorită, nu obține un al doilea mandat, Iohannis a fost menționat ca o alternativă.

Liderul român provine din Partidul Popular European (PPE), cea mai puternică grupare politică din UE, la fel ca și von der Leyen. Iohannis este, de asemenea, vorbitor de limba germană și are o experiență de peste 10 ani ca șef de stat.

România este, de asemenea, un exemplu în UE atunci când vine vorba de respingerea influenței rusești, de susținerea Ucrainei și de integrarea în UE, de exemplu, prin aderarea oficială la spațiul Schengen fără vize.

Aliații lui Iohannis insistă asupra faptului că candidatura sa la NATO nu este doar o modalitate de a obține un post în UE, întrucât el „crede cu tărie în necesitatea unei voci est-europene în acest post cel mai important pentru NATO în acest moment”, potrivit unui oficial informat despre gândirea lui.

Klaus Iohannis ar vrea să devină comisar european pentru apărare

O altă opțiune vehiculată pentru Iohannis este ca acesta să devină comisar european pentru apărare. Von der Leyen a indicat deja că ar fi bine să aibă pe cineva din Europa de Est pentru acest portofoliu, care nu există în prezent, dar pe care vrea să îl creeze.

Cel mai vehiculat nume pentru acest post este cel al ministrului polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, dar, ținând cont de surprizele care apar în orice puzzle de funcții de conducere, postul ar putea totuși să-i revină lui Iohannis, au declarat alți doi oficiali UE, scrie Politico.