Ucraina refuză să ne plătească lucrările de un miliard de dolari la combinat.
Ucraina negociază de pe poziţii de forţă plata integrală către România a datoriei de aproape un miliard de dolari, bani pe care statul nostru i-a investit, de-a lungul timpului, în construirea combinatului minier de la Krivoi Rog.
La ultima întâlnire a delegaţiilor celor două ţări, care a avut loc la începutul acestei luni, România a cerut reprezentanţilor Ucrainei să spună clar, oficial, ce au de gând cu combinatul: „Am solicitat aceasta ca să ştim ce să facem: dacă se privatizează, am putea, spre exemplu, să cerem despăgubiri integrale şi să ne vindem participaţia, cu condiţia ca statul ucrainean să garanteze returnarea datoriei“, ne-a explicat şeful delegaţiei române, Viorel Palaş că, secretar de stat în Ministerul Economiei.
Partea ucraineană şi-a exprimat punctul de vedere la o agenţie de ştiri din ţara vecină, citată de Hotnews.ro. „Dacă România vrea să iasă din acordul referitor la Krivoi Rog, complexul patrimonial va fi recepţionat în forma lui neterminată şi va apărea, prin urmare, necesitatea modificării formulei de calcul“, spune viceministrul ucrainean al industriilor, Serghei Griscenko.
Ne puteți urmări și pe Google News
Delegaţia ucraineană a propus proiectul unui nou protocol după convorbirile dintre preşedinţii Ucrainei şi României, din octombrie 2007. Atunci, Traian Băsescu a vorbit despre dezinteresul României faţă de terminarea lucrărilor de construcţie la Krivoi Rog şi posibilitatea retragerii din proiect, în condiţiile de modificare a formei de compensare pentru lucrările îndeplinite şi utilajele puse la dispoziţie.
Ucraina doreşte o nouă evaluare a obiectivelor de la Krivoi Rog, iar România, ne-a spus Viorel Palaşcă, are de gând să ceară şi dobânda aferentă sumei investite. Următoarea întâlnire a celor două delegaţii va avea loc la începutul lunii iunie.
COMPENSAŢII PENTRU UTILAJE
Discuţii trilaterale şi cu Rusia
Delegaţia României a propus, pe 7-8 aprilie, ca la discuţiile privind plata datoriilor Ucrainei către România să participe şi Rusia. Şeful delegaţiei române pentru negocieri, Viorel Palaşcă, ne-a explicat de ce: „Pentru a pune în practică ce promiseserăm pentru Krivoi Rog erau necesare nişte utilaje care nu se fabricau în România. Noi le-am comandat în Rusia, le-am cumpărat şi le-am folosit exclusiv pentru combinatul ucrainean. Utilajele le-am lăsat acolo, iar acum avem nevoie ca Rusia să ne ajute să ne primim compensările pentru utilaje, 94 de milioane de dolari.“
Recomandările noastre
