Evenimentul Zilei > Justitie > „Justitia se află într-o nepermisă schizofrenie”. Avocatul Adrian Toni Neacsu, despre aplicarea deciziilor CCR referitoare la prescripție
„Justitia se află într-o nepermisă schizofrenie”. Avocatul Adrian Toni Neacsu, despre aplicarea deciziilor CCR referitoare la prescripție

„Justitia se află într-o nepermisă schizofrenie”. Avocatul Adrian Toni Neacsu, despre aplicarea deciziilor CCR referitoare la prescripție

Cunoscutul avocat Adrian Toni Neacsu, vicepresedinte al partidului Coalitia pentru Natiune (CpN), a vorbit despre tendința ca instanțele din România să acorde, doar într-o manieră limitată, sentințe în acord cu Deciziile CCR 297/2018 si 358/2022 privind prescripția, ceea ce pune în pericol statul de drept din țara noastră.

Mai exact, avocatul Adrian Toni Neacsu a remarcat că mare parte din Curțile de Apel din România obișnuiesc să aplice cele două Decizii legate de prescripție, CCR 297/2018 și 358/2022, însă există cel puțin câteva zeci de situații în care deciziile CCR au fost ignorate, ceea ce face ca sistemul de justiție din România să fie impredictibil, incoerent și chiar inegal pentru toți cetățenii.

Aplicarea deciziilor CCR, o chestiune de interpretare

„Și eu am numărat peste 150 de hotărâri judecătorești în care s-a dat efect deplin Deciziilor CCR, trendul majoritar este evident. Totuși, există și câteva zeci de hotărâri judecătorești, unele chiar definitive, prin care deciziile CCR privind prescripția sunt ignorate, prin interpretarea lor limitată. Dacă unul din scopurile constituționale ale justiției în general este de a fi predictibilă, coerentă și egală pentru toți atunci el a fost ratat scandalos cu această ocazie. Justiția se află încă într-o nepermisă schizofrenie.

Atunci când vorbesc despre hotărâri judecătorești în care deciziile CCR au fost ignorate poate părea doar o numărătoare contabilicească, dar pentru fiecare dintre acestea un om stă la închisoare, deși nu ar trebui”, a transmis avocatul Toni Neacșu.

Decizia privind prescripția pedepselor penale

Curtea Constituțională a pronunțat în luna mai o decizie prin care a admis o sesizare referitoare la întreruperea termenului de prescripţie a răspunderii penale. Judecătorii CCR au declarat drept neconstituțional un articol din Codul Penal care permite întreruperea cursului prescripției odată cu administrarea de noi probe de către procurori.

În fapt, este o revenire la o decizie din 2018, în care a fost declarată neconstituțională o sintagmă din articolul din Codul penal privind cursul prescripției răspunderii penale. Decizia CCR nu a fost transpusă într-o nouă reglementare la momentul respectiv, astfel că judecătorii constituționali au revenit cu o nouă decizie. Guvernul a reglementat această chestiune abia în 30 mai 2022, printr-o ordonanță de urgență care modifică prevederile din Codul Penal.

Practica Curților de Apel, favorabilă deciziei CCR

De la emiterea deciziei Curții Constituționale cu privire la prescripție, judecătorii au analizat mai multe dosare aflate pe rolul instanțelor. Majoritatea Curților de Apel au decis închiderea unor dosare penale în baza deciziei CCR, au fost și altele care au judecat altfel. Mai mult, nici termenul de la care se aplică această decizie nu este același pentru toți judecătorii. Unii au închis dosare luând în considerare fapte comise din 2014, mult înainte de decizia CCR din 2018, în condițiile în care măsurile Curții Constituționale nu produc efecte retroactiv.

Conform statisticilor, la nivelul majorității Curților de Apel din țară s-a decis transpunerea în realitate și închiderea unor dosare penale în baza deciziilor CCR nr. 297/2018 și nr. 358/2022 pe prescripție. Astfel, în perioada 15 iunie – 15 septembrie 2022, 11 Curți de Apel au pronunțat 30 de soluții de încetare a procesului penal în baza deciziei pe prescripție. În schimb, Curțile de Apel din Timișoara și Piteșți au refuzat să aplice deciziile CCR.

În cele mai multe cazuri a fost dispusă încetarea procesului penal în baza art. 16 alin. 1 lit. f teza a II-a: „a intervenit prescripția”. Este vorba în principal despre decizii date în apel față de condamnări de la fond, dar și despre unele pronunțate în cadrul unor contestații în anulare. În alte trei cazuri au fost pronunțate hotărâri în prima instanța la Tribunalele Harghita și Bucureșți. Prima hotărâre, având în vedere încetarea unui proces penal în baza deciziilor, CCR a fost pronunțată la Curtea de Apel Bacău. Judecătorii au decis încetarea procesului într-un dosar de fals.

Curtea de Apel Timișoara cere clarificări

Pe de altă parte, în mod singular, o instanță a Curții de Apel Timișoara nu a aplicat decizia CCR, ci a sesizat Curtea Constituțională a României, solicitând o serie de clarificări: Dacă a mai fost aplicabilă prescripția specială din art. 155 Cod penal în intervalul 25 iunie 2018 – 9 iunie 2022 (momentele în care au fost publicate cele două decizii CCR în Monitorul Oficial); Dacă cele două decizii pot fi invocate ca lege penală mai favorabilă în dosarele aflate pe rol până la 9 iunie 2022 (indiferent dacă faptele fuseseră comise pe vechiul Cod penal sau pe cel nou); Aceeași întrebare ca mai sus pentru cauzele judecate definitiv în perioada 25 iunie 2018 – 9 iunie 2022 (indiferent dacă faptele fuseseră săvârșite pe VCP sau pe NCP).

Într-un alt caz, la Curtea de Apel Oradea, judecătorii au aplicat Deciziile CCR 297/2018 și 358/2022 retroactiv, începând cu 1 februarie 2014 – dată la care a intrat în vigoare actualul Cod penal. Aceasta pe motiv că art. 155 alin. 1 CP (declarat neconstituțional de CCR prin cele două decizii) a avut aceeași formă din 2014 până în 2021 când a fost modificat. Conform Constituției, însă, deciziile CCR nu pot fi aplicare retroactive, ele produc efecte doar din momentul în care au fost emise.

De altfel, Tribunalul Harghita a dispus încetarea procesului, într-un dosar de evaziune fiscală, constatând că faptele comise în perioada 16 iulie 2012 – 28 iulie 2013 se prescriseseră la 28 iulie 2021.

Judecătorii au pronunțat condamnări

O instanță de la Curtea de Apel Piteșți a condamnat un primar de comună la 9 ani închisoare cu executare, devansând din oficiu termenul de pronunțare, în condițiile în care dacă mențineau data inițială erau puși în situația de a constata intervenția prescripției.

Într-un alt dosar, judecătorii au respins apelul declarat de alt fost primar de comună, arătând că deciza CCR se aplică doar actelor de procedură emise după 25 iunie 2018 (dată publicării deciziei în Monitorul Oficial). Practic, judecătorii din Pitești au avut o opinie contrară celor din cadrul Curții de Apel Oradea.

Curtea de Apel Bacău a soluționat apelul față de două condamnări de câte 2 ani și 9 luni de închisoare cu suspendare pentru înșelăciune, fără a ține cont de decizia CCR. Faptele, comise în perioada 6 aprilie 2015 – 30 aprilie 2016, s-au prescris în intervalul 24 aprilie 2018 – 24 iunie 2020, conform luju.ro.

Publicat in categoriile: Justitie
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Accesează: