Justiția în lumea greacă antică. Oare cum se împărțea dreptatea în lumea greacă antică? Surprinzător, chiar și în cele mai îndepărtate cetăți de „mainlandul” grec, justiția funcționa

Justiția în lumea greacă antică. Oare cum se împărțea dreptatea în lumea greacă antică? Surprinzător, chiar și în cele mai îndepărtate cetăți de „mainlandul” grec, justiția funcționa.

În viața cetăților vest-pontice problemele juridice aveau, desigur, o importanță deosebită. Magistrați cu atribuții administrativ-juridice sunt epistatai.

Magistrați din justiția greacă

D.M. Pippidi, pe baza analogiilor cu Miletul, consideră că respectivii magistrați amintiți în inscripția ISM I 34 (rândurile 1-2) aveau misiunea de a pregăti decretele probouleumatice (decrete analizate mai întâi de Sfat, înainte de Adunare) pentru a fi discutate în Sfat și Adunare, altfel ei neavând dreptul de a iniția proiecte în mod individual. Rehm, editorul documentelor descoperite la Milet îi considera „o comisie a Sfatului îns ărcinat ă cu conducerea dezbaterilor”. Întrei ei și prytani, raportul trebuie să fi fost acela dintre proedroi și prytanii din Atena secolului al IV-lea a.Chr.14. La Sinope, sunt atestați, de asemenea, și prytanii.

Nu există mențiuni referitoare la „epistatai” în celelalte cetăți vest-pontice. În inscripții mai apar și synedroi. Dacă la Kallatis ei erau membri ai Sfatului în general (se pare că și la Apollonia aveau aceeași poziție în decretul IGB I 2 388 bis, ei propunând decretul pentru Hegesagoras fiul lui Monimos), la Istros consideră Pippidi, pe baza analogiilor cu Miletul în epoca elenistică, ei trebuiau să pregătească decretele în vederea dezbaterii în Adunare. La Milet membrii acestei comisii se numeau synedroi:

„Să fie într-un ceas bun. Sub președinția lui Philodemos, fiul lui Cutare, synedrii au propus”.

Exista un fel de Curte Constituțională?

Mihailov, comentând inscripția IGB I2 39 de la Odessos, considera chiar că ar fi o comisie de rogatores, ad-hoc constituită. D. M. Pippidi, în Epigraphische Beitrage, referindu-se la Istros, tinde să-i considere ca fiind chiar membrii Sfatului, dar nu exclude nici el posibilitatea ca ei să formeze o comisie din cadrul acestuia.

Ne putem întreba, în lipsa altor informații mai convingătoare, dacă ei ar fi putut constitui o adunare federală (synedrion ?), separată de Sfat. Cetatea Istros prezintă informații importante referitoare la magistratura de dikastes-judecător. Știrile pe care le avem provin din epoca elenistică, epocă în care se obișnuia să se apeleze la judecători străini, fie în probleme interne, fie externe. Judecătorii străini erau acceptați în speranța că aveau calitatea de a fi obiectivi, calitate de care autohtonii nu mai erau capabili. Judecătorii puteau fi solicitați ca mediatori în probleme de drept internațional, având menirea de a împăca două cetăți rivale, și a preveni, pe cât posibil, războiul între acestea. Nu s-a descoperit pe cale arheologică nici epigrafică sediul tribunalului (dikasterion). În schimb, tribunalul este atestat arheologic la Olbia (secolele IV-III a.Chr.)

Sursa foto: Facebook