Justiția demontează o „legendă urbană”! Nu au existat legături între Securitate și firma Crescent

Presupusele legături dintre Securitate și firma Crescent nu au fost decât un mit, demontat acum de justiție.

Hotărârea a fost pronunțată în dosarul nr. 16977/299/2020, în care judecătorii au constatat caracterul ilicit al declarațiilor și pozițiilor publice exprimate de Camelia Bogdan la adresa companiei Crescent, în articole de presă ce sugerau o presupusă legătură între aceasta și Securitate, precum și implicarea într-o operațiune de spălare de bani. Afirmațiile Cameliei Bogdan, care între timp a fost exclusă de două ori din magistratură, au fost făcute inclusiv din calitatea sa de judecător.

„Constata caracterul ilicit al luarilor de pozitii si declaratiilor realizate de parata la adresa reclamantei in articolele de presa publicate in datele de (….), referitoare la legatura dintre reclamanta si fosta Securitate si la operatiunea de spalare de bani imputata reclamantei”, notează instanța în încheierea motivării.

Recent, în motivarea instanței, se arată că nu au existat niciun fel de legături între Crescent și Securitate, iar afirmațiile Cameliei Bogdan au fost de natură să dăuneze reputației firmei Crescent.

Cum poate fi redusă perioada de suspendare a permisului. Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească șoferii

Obiectele care au definit anii '90. Fenomenul peștelui de pe televizor ca obiect de „lux”

În fapt, judecătorii arată în motivare că au fost ignorate cu bună-știință de către Camelia Bogdan absolut toate adresele oficiale ale instituțiilor, în care se specifica faptul că nu au existat legături între Crescent și Securitate, așa cum au fost cele de la CNSAS sau Ministerul Justiției. De fapt, arată motivarea, singurele documente oficiale atașate la dosar arată tocmai contrariul, respectiv faptul că firma Crescent nu a fost înființată de Securitate.

„Desi intimata parata sustine in aparitiile sale publice ca Crescent a spalat bani, asociind de mai multe on societatea apelanta reclamanta cu activitatea fostei Securitati, nu s-au atasat dovezi de catre intimata parata, in sensul existentei vreunei implicatii a apelantei reclamante in savarsirea unei infractiuni de spalare de bani, nefiind depuse la dosar probe din care sa reiasa ca apelanta reclamanta a fost vreodata cercetata si sanctionata penal pentru savarsirea unei infractiuni de fraudare financiara.

Retinem ca infractiunea de spalare de bani este reglementata in art. 49 din legea 129:'2019 si este dovedibila exclusiv in conditiile legii penale, iar in lipsa unei hotatari judecatoresti care sa finalizeze o astfel de cercetare penala , informatia in sensul ca societatea apelanta reclamanta a spalat bani prin securitizare , repetata de mai multe on , apare ca nejustificata si dezinformeaza opinia publica cu privire la activitatea apelantei reclamante si induce ideea ca aceasta ar fi implicata in infractiuni de fraudare a statului roman.

Intimata parata nu a furnizat dovezi privind infractiunea de spalare de bani, context in care acuzele privind faptele apelantei reclamante au ramas la un nivel pur declarativ, neputand dovedi actiuni ale societatii apelantei reclamante de spalare de bani (shadow banking, simulare de contract de imprumut cu banca, spalare a banilor prin tipologia Global Laundromat). Inexistenta infractiuni de spalare de bani in privinta apelantei reclamante este certa verificabila iar parata nu a dovedit contrariul”, notează judecătorii.

Mai mult, potrivit aceleiași motivări, nu există nicio dovadă în sensul celor susținute de Camelia Bogdan, privind o infracțiune de spălare de bani: „inexistența infracțiunii de spălare de bani este certă și verificabilă, iar pârâta nu a dovedit contrariul”, afirmațiile sale fiind făcute cu rea-credință.

Potrivit Tribunalului București, aceste afirmații făcute de Camelia Bogdan au depășit dreptul la liberă exprimare și au fost de natură a aduce prejudicii firmei Crescent, afirmațiile fiind denigratoare, susținute repetat în public și în presă, dar fără să fie niciodată dublate de dovezi care să arate fie implicarea fostei Securități, fie elemente care să ateste acuzația de spălare de bani.

„Pârâta (n.r. Camelia Bogdan), prin afirmațiile făcute cu privire la presupuse fapte ilegale săvârșite de apelanta reclamantă (n.r. Crescent) și în lipsa unor minime dovezi în sprijinul acestora, a depășit limitele dreptului la libera exprimare, dreptul la imagine al reclamantei fiind încălcat”, se arată în motivarea judecătorilor de la Tribunalul București.