Specialiştii susţin că România se află în faţa primului raport cu adevărat dur al Comisiei Europene, care ne-ar putea aduce sancţiuni drastice.
Raportul preliminar privind starea justiţiei din România, dat publicităţii ieri de Comisia Europeană (CE), este cel mai dur de până acum, Bruxelles-ul încercând astfel să tragă un ultim semnal de alarmă în privinţa sancţiunilor drastice pe care ţara noastră le-ar putea primi în vara acestui an. Această opinie este împărtăşită atât de reprezentanţi ai societăţii civile şi specialişti în Drept, cât şi de unii dintre foştii miniştri ai justiţiei.
Potrivit unor surse din Ministerul Justiţiei, în cazul în care Comisia Europeană ar recurge la îngheţarea fondurilor, sistemul judiciar românesc ar putea pierde câteva miliarde de euro. Aceşti bani reprezintă fonduri europene pe care România le-ar putea absorbi, în mare parte, pentru lupta anticorupţie.
Valeriu Stoica: „Nu s-a înţeles avertismentul precedent“
Ne puteți urmări și pe Google News
„Este pentru prima dată când se vorbeşte explicit despre stagnare şi regres în reforma justiţiei (...) Nu cred că se mai pune problema clauzei de salvgardare, dar cred că, la fel ca şi Bulgaria, România riscă îngheţarea fondurilor europene şi o monitorizare strictă în continuare“, susţine Cristian Danileţ, reprezentantul Asociaţiei „Societatea pentru Justiţie“ - SoJust.
De aceeaşi părere este şi fostul ministru Valeriu Stoica. Acesta arată că raportul „era previzibil“, deoarece „nu s-a înţeles nici avertismentul dat în raportul precedent“ din iulie 2008. „Este clar cel mai prost raport, întrucât noi trebuia să avansăm, nu să decădem“, a conchis fostul ministru.
În opinia specialiştilor, situaţia este cu atât mai delicată cu cât criticile şi probleme semnalate, ieri, de specialiştii CE sunt doar concluziile preliminare care preced raportul final pe justiţie. Acesta va fi publicat în iunie, adică peste doar patru luni, „perioadă insuficientă pentru a mai rectifica ceva“.
Ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, s-a mărginit să spună: „E doar o ipoteză pe care nu doresc să o iau în calcul“.
Mai exact, printre problemele grave semnalate de actualul raport pe justiţie se numără:
- capacitatea „foarte scăzută“ a sistemului judiciar,
- faptul că viteza progresului în reforma justiţiei nu a fost menţinută, dar şi
- lipsa unui acord politic asupra proiectelor celor patru noi Coduri care stau la baza funcţionării justiţiei.
„DNA continuă să înregistreze un parcurs pozitiv şi stabil (...)“, dar „parlamentul trebuie să permită anchetarea tuturor cazurilor relevante de către autorităţile judiciare. (...) Stabilitatea cadrului anticorupţie a întâmpinat mai multe provocări grave în a doua jumătate a anului trecut“, se arată în raport. Concluzia principală: „Este important ca autorităţile române să se reîncadreze pe linia reformării sistemului judiciar şi a luptei anticorupţie, astfel încât să contrabalanseze regresele din ultimele luni“.
Recomandările noastre
