Jurnalistul Charlie Ottley pregăteşte un nou episod din seria “Wild Carpathia”, de data asta vizitând Maramureşul, Iată semnalul de alarmă pe care brianicul în trage cu privire la satul românesc

Jurnalistul Charlie Ottley pregăteşte un nou episod din seria “Wild Carpathia”, de data asta vizitând Maramureşul, Iată semnalul de alarmă pe care brianicul în trage cu privire la satul românesc

Un nou episod din “Wild Carpathia” este în pregătire, de data asta fiind vizat Maramureşul. Pentru acest scop, jurnalistul britanic Charlie Ottley a vizitat, luna trecută, Maramureşul, fiind oaspete al comunei Călineşti.

Aşa cum scrie ziarul „Graiul Maramureşului”, Charlie a avut un ghid pe măsura frumuseţilor acestor locuri, Măriuca Verdeş, interpretă de muzică populară.

Echipa britanică a filmat obiceiurile de Sărbători din Maramureş, însoţind cetele de copii şi de adulţi în periplul lor prin sate.

Practic, va fi al cincilea episod din acest ciclu realizat de Charlie Ottley şi dedicat României.

Măriuca Verdeş a povestit pentru portalul www.graiul.ro că britanicii au mers şi în alte localităţi, Budeşti şi Ulmeni, pentru a filma obiceiurile de iarnă. În plus, a fost vizitată biserica din Căieni – Călineşti, monument UNESCO. În viitorul documentar va fi inclus şi ansamblul popular “Găzdoile Călineştiului”.

Foarte interesant este mesajul pe care jurnalistul Charlie Ottley îl transmite românilor, în speţă maramureşenilor, în ceea ce priveşte conservarea patrimoniului. Altfel spus, el remarcă numărul tot mai mic de case construite în stil tradiţional.

De remarcat că oaspetele a venit în Maramureş, pentru prima oară, în 2011, deci are termen de comparaţie cu ceea ce a descoperit acum, aici.

“Prima dată când am venit aici, erau mai multe case de lemn decât sunt acum.

Satele cu case de lemn erau mult mai pronunţate, acum sunt multe case din BCA, din cărămidă, din ciment şi este mai greu să observi patrimoniul acestor sate importante.

Ele ar trebui să facă parte din patrimoniul UNESCO. Locuri ca şi Călineşti, Budeşti au bisericile incluse în UNESCO, dar multe din case sunt la fel de importante, cu porţile lor de lemn, casele din lemn.

Dar, din păcate, multe din ele sunt dărâmate şi, în unele cazuri, vândute ca lemn de foc sau cumpărate de companii din străinătate ce fac parchet din lemnul lor.

Lemnul este reciclat, dar casele dispar. Şi, astfel, acest peisaj cultural, unul dintre cele mai frumoase din România, devine modernizat şi tot ceea ce îi determină pe turişti să vină aici va fi pierdut”, iată un semnal de alarmă demn de reţinut.