Președintele Curții de Apel Cluj, judecătorul Denisa Băldean a anunțat că magistrații de la Curtea de Apel Cluj, de la Tribunalele Cluj, Bistrița, Sălaj și Maramureș, dar și de la toate judecătoriile din raza Curții de Apel Cluj nu au intrat în grevă.
”La nivelul Curţii de Apel Cluj şi al tuturor tribunalelor şi judecătoriilor arondate acesteia, activitatea de judecată s-a desfăşurat şi se desfăşoară în condiţii de normalitate conform planificărilor în şedinţele de judecată prestabilite”, se arată în comunicatul semnat de președintele Curții de Apel din Cluj, cea mai mare instanță de acest gen din România.
Judecătorii clujeni au votat la Adunarea Generală, care a avut loc vineri, 9 septembrie 2016, să susțină memorandumul privind justiția, transmis de asociațiile profesionale, sub forma unei declarații de principii care se referă la ”starea actuală a sistemului judiciar și măsurile ce se impun a fi luate”.
Ne puteți urmări și pe Google News
Memorandumul care vrea o justiție cu adevărat europeană
În data de 5 septembrie 2016, Uniunea Națională a Judecătorilor din România a adoptat un memorandum, privind justiția, care a fost supus spre aprobarea tuturor adunărilor generale din instanțele românești.
Judecătorii români solicită doar lucruri normale pentru un sistem judiciar european. Pe lângă o remunerație corespunzătoare, magistrații vor ca ”judecătorii şi procurorii să fie şi să apară independenţi unii de ceilalţi, conform rolului ce revine fiecaruia. Proceduri transparente în numirea în funcțiile de conducere din Ministerul Public. Eliminarea factorului politic din numirile în funcțiile de conducere din Ministerul Public. Revizuirea competențelor Inspecției Judiciare pentru a se înlătura posibilitatea afectării independenței magistraților și vicierea actului de justiție prin exercitarea/declanșarea unor verificări similare controlului judiciar”.
De asemenea, magistrații solicită înființarea unui corp de Poliție Judiciară, în adevăratul sens al cuvântului, care să fie subordonat doar Ministerului Public dar și a unei instituții civile care să aibă principal atribut efectuarea interceptărilor.
Până la adoptarea unor forme mai dure de protest, judecătorii vor să știe dacă în rândul lor sunt sau, infiltrați ofițeri sub acoperire, din partea unor servicii secrete.
Recomandările noastre
