România. Există judecători care  își exercite funcțiile fără a fi respectat obligația legală de a depune jurământul de credință. Printre aceștia se numără nume notorii, cum ar fi judecătorii Florentina Dragomir și Ionuț Matei de la ÎCCJ, care au avut un impact semnificativ asupra sistemului de justiție.

Acești judecători, despre care s-a descoperit că nu au depus jurământul necesar, au fost implicați în procese de renume, având un rol determinant în condamnarea multor persoane. Acum, amândoi beneficiază de pensii substanțiale, fără ca CSM să fi găsit dovezi ale depunerii jurământului, ceea ce pune sub semnul întrebării legalitatea actelor emise de aceștia, potrivit luju.ro.

Judecători de la ÎCCJ, fără jurământ depus. Au fost implicați în procese de renume

Florentina Dragomir și Ionuț Matei, acum pensionari cu pensii de aproximativ 30.000 lei pe lună, nu au demonstrat vreodată că au depus jurământul necesar pentru a ocupa funcțiile de judecători. CSM nu a găsit dovezi ale depunerii jurământului în mapele lor profesionale, ceea ce pune sub semnul întrebării legalitatea actelor emise de aceștia pe parcursul întregii lor cariere. În absența acestui jurământ, actele lor ar trebui considerate nule, având în vedere că nu au îndeplinit formalitățile legale cerute pentru numirea în funcție, mai scrie luju.ro.

Condamnări în cazul dosarului Ferma Băneasa

În cazul controversat al Dosarului Ferma Băneasa, cei doi judecători au emis condamnări care au avut efecte devastatoare asupra vieților oamenilor nevinovați. Fostul primar din Snagov, Musat Apostol, și Gheorghe Olteanu, funcționar la Primăria Snagov, au murit în urma suferințelor cauzate de aceste condamnări, în timp ce avocatul Robert Roșu a fost condamnat pe nedrept, dar ulterior achitat, pentru apărarea clientului său. Aceste decizii au avut consecințe grave, iar victimele au fost distruse social sau au murit prematur din cauza presiunilor și nedreptății sistemului.

Astfel, cei doi judecători de la ICCJ au continuat să trăiască confortabil, fără a suporta vreo responsabilitate pentru erorile lor judiciare. Impactul social și moral al acestor condamnări nejustificate, alături de lipsa dovezilor legale ale jurământului, ridică întrebări serioase despre integritatea și legalitatea sistemului judiciar românesc. Consecințele acestor acțiuni ar trebui să fie reevaluate, având în vedere că actele emise de judecătorii fără jurământ sunt invalide și necesită rectificări adecvate.

Judecător de la ÎCCJ, suspect că ar fi putut presta servicii secrete

Există întrebări legitime cu privire la posibilitatea ca Ionuț Matei să fi fost presat de servicii secrete, având în vedere că nu a depus jurământul necesar pentru funcția sa de judecător. Această situație ar putea explica de ce Matei a fost atât de entuziast în condamnarea unor persoane influente, inclusiv foști premieri și oameni de afaceri, în dosare în care DNA și SRI erau implicate, conform comunicatelor de presă ale acestor instituții. Întrebarea se pune dacă Matei a fost influențat de amenințări legate de lipsa jurământului său și de consecințele legale ale acestei absențe.

Recent, Curtea de Apel din Paris a refuzat extradarea Prințului Paul al României, condamnat de Ionuț Matei și Florentina Dragomir în Dosarul Ferma Băneasa. Motivul invocat a fost lipsa dovezilor privind depunerea jurământului de către Matei, aspect pe care CSM nu l-a putut confirma. Judecătorii din Paris au considerat că absența jurământului ar putea afecta imparțialitatea și independența procesului judiciar, subliniind gravitatea situației în care justiția română nu a reușit să se conformeze standardelor internaționale.

Această descoperire ridică întrebări serioase despre integritatea sistemului judiciar românesc. Cum poate un judecător să condamne oameni la închisoare și să aplice legea în mod riguros, când, în realitate, actele sale sunt nule din cauza lipsei jurământului? Întrebarea fundamentală este ce moralitate și legitimitate pot avea astfel de decizii, având în vedere că fundamentul legal al autorității lor este compromis. Această situație evidențiază o profundă criză de legitimitate și transparență în sistemul judiciar.

Magistrații, obligați să depună jurământul înainte de a-și exercita funcția

În 1995, când Ionuț Matei a început să profeseze la Judecătoria Sectorului 3, Legea 92/1992 stipula că toți magistrații trebuiau să depună un jurământ înainte de a începe exercitarea funcției. Conform articolului 48 al legii, acest jurământ trebuia depus într-o ședință solemnă, fiind esențial pentru validitatea actelor judiciare. Legea specifica că actele efectuate înainte de depunerea jurământului erau nule, subliniind importanța respectării acestei cerințe pentru legalitatea autorității magistraților.

Mai târziu, Legea 303/2004 privind statutul magistraților a reafirmat aceste cerințe. Potrivit articolului 32, refuzul de a depune jurământul atrage nulitatea numirii în funcție. Jurământul trebuia depus într-o ședință solemnă și consemnat într-un proces-verbal semnat de conducătorul instanței și de doi dintre colegii magistrați. Legea a consolidat importanța acestei proceduri, menționând că actele efectuate înainte de depunerea jurământului sunt nule.

În prezent, se ridică întrebarea dacă Ionuț Matei a fost supus unor presiuni din partea serviciilor secrete. Lipsa dovezii privind depunerea jurământului și implicarea sa în procese controversate sunt aspecte îngrijorătoare. Curtea de Apel din Paris a refuzat extradarea Prințului Paul al României, invocând lipsa dovezii depunerii jurământului de către Matei. Această situație afectează percepția asupra imparțialității și independenței sale, subliniind gravitatea problemelor legate de validitatea funcției de judecător.

Judecătoarea Florentina Dragomir a abordat aceste probleme în cartea sa, "Răspunderea penală a magistratului", evidențiind importanța depunerii jurământului pentru consolidarea încrederii în justiție. Lipsa depunerii jurământului duce la nulitatea numirii în funcție, ridicând întrebări grave despre legitimitatea actelor judecătorești emise în această perioadă.

Criză profundă în sistemul judiciar românesc

Cazul judecătorilor care nu au depus jurământul, dar care au avut funcții de decizie importante, și expusă în detaliu de sursa citată, evidențiază o criză profundă în sistemul judiciar românesc. Problema necesită o abordare serioasă din partea autorităților pentru a asigura că toți magistrații respectă cerințele legale, iar actele emise de aceștia sunt valide. Conform legii române și a standardelor internaționale, orice nerespectare a acestor cerințe fundamentale afectează grav încrederea în justiție și corectitudinea proceselor judiciare.