Liderii celor șase țări din Balcanii de Vest s-au întâlnit cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen – în cadrul unei întâlniri la care au participat și primul-ministru al Croației, Andrej Plenković, precum și Înaltul Reprezentant al Uniunii, Josep Borrell, pentru pregătirea Summit-ului Uniunea Europeană-Balcanii de Vest, care va avea loc în luna mai 2020 la Zagreb.

Liderii din Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Republica Macedonia de Nord și Serbia se află astăzi la Bruxelles cu prilejul unei conferințe internaționale a donatorilor pentru Albania. Reuniunea pregătitoare informală a avut loc în urma unei prime vizite a președintelui Charles Michel în Albania și în Republica Macedonia de Nord, precum și a publicării propunerii Comisiei cu privire la o nouă metodologie pentru procesul de extindere.

Țările trebuie să îndeplinească criteriile de aderare, care au fost stabilite în cadrul unei reuniuni a Consiliului European desfăşurate la Copenhaga în 1993 și sunt adesea supranumite „criteriile de la Copenhaga”. Aceste criterii stabilesc un ansamblu de condiții democratice, economice și politice de îndeplinit de către țările care doresc să adere la Uniune, pe care trebuie să aibă: instituții stabile care să garanteze democrația, statul de drept, drepturile omului, respectul faţă de minorități și protecția acestora; o economie de piață funcțională și capacitatea de a răspunde concurenței și forțelor de piaţă ale Uniunii; și capacitatea de a-și asuma și de a aplica eficient obligațiile care decurg din aderare, inclusiv aderarea la obiectivele uniunii politice, economice și monetare.

În cazul Balcanilor de Vest, pregătirea pentru aderare nu a fost ușoară, nu doar pentru că acele țări s-au confruntat mari dificultăți sub aspect politic și economic, ci și pentru că între acele teritorii supraviețuiesc mai multe rezerve – rod al războiului care a avut loc acolo după dezmembrarea fostei Republici Iugoslavia.

Uniunea a depus eforturi pentru a pune capăt acestei realități – și anume insistând asupra faptului ca aceste rezerve să dispară rapid, în caz contrar urmând să blocheze intrarea acestor țări în Uniune. Problema este că, pentru mulți observatori, aceste rezerve vor dispărea doar în condiţiile prezenței țării în Uniune.

De menţionat faptul că un Summit Uniune-Balcanii de Vest a avut loc anterior pe 17 mai 2018 la Sofia, în Bulgaria. Acesta a reunit șefii de stat sau de guvern din statele membre ale Uniunii și liderii celor șase ţări partenere din Balcanii de Vest, care au aprobat așa-numita Declarație de la Sofia și, de asemenea, Agenda de Priorităţi de la Sofia, anexată acestei declarații, și au definit noi măsuri pentru consolidarea cooperării cu regiunea.

„Am reiterat astăzi angajamentul nostru reciproc față de perspectiva europeană pentru întreaga regiune. După cum am avut prilejul să declar în recenta mea vizită în regiune, Uniunea Europeană este și va continua să fie partenerul cel mai de încredere al tuturor țărilor din Balcanii de Vest. Am discutat în termeni foarte concreți cum să îmbunătățim legăturile cu regiunea Balcanilor de Vest, precum și în interiorul acesteia”, a declarat în acel moment președintele de la acea vreme al Consiliului, Donald Tusk.

Articol de António Freitas de Sousa

Traducerea: Iulia Baran

Te-ar putea interesa și: