În 17-18 septembrie România este gazda Summitului celor Trei Mări. După întâlnirea pe care președintele Iohannis a avuto cu Heiko Maas, luni seara, Administrația Prezidențială a dat un comunicat în care anunța că salută decizia Germaniei de a se implica într-un proiect la care nu a mai participat până acum. „Președintele Klaus Iohannis a salutat decizia Germaniei de a se implica în Inițiativa celor Trei Mări și de a participa la Summitul de la București, din 17-18 septembrie a.c., în calitate de stat partener”, se arată în document.

 

Guvernul lor, summitul meu

Recent, președintele Klaus Iohannis s-a plâns că România se va face de rușine deoarece va organiza Summitul celor Trei Mări pe datorie din cauza rectificării bugetare făcută de guvern. Ieri, Klaus Iohannis a vorbit despre summit ca despre un proiect personal. „Summitul Inițiativei celor Trei Mări, pe care îl voi găzdui peste doar trei săptămâni, va fi crucial pentru viitorul acestei platforme informale de cooperare”, a declarat președintele.

 

Geneza Inițiativei celor Trei Mări

Iniţiativa celor Trei Mări, sau Intermarium, datează de aproape un secol, și aparține marelui om de stat polonez Josef Pilsudski. El a militat pentru crearea unei federaţii de state, de la Marea Baltică la Marea Neagră şi Adriatică, ca un tampon între Germania şi Rusia, care fiecare în parte constituiau ameninţări pentru ţările membre. Din Intermarium urmau să facă parte Polonia, România, Ungaria, Cehoslovacia, Ucraina, Belarus şi ţările baltice, având ca scop principal apărarea comună în faţa pericolului bolşevic, dar şi contra imperialismului german.

Iniţiativa celor Trei Mări, în forma actuală, cuprinde Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, România, Bulgaria, Slovenia, Croaţia şi Austria. Toate cele 12 ţări sunt membre NATO.

 

Poziția Poloniei

Ambasada Poloniei a arătat că nu este deranjată de prezența Germaniei la acest summit, dimpotrivă. Totuși, a făcut precizarea că Polonia agreează prezența Germaniei dacă și celelalte țări sunt de acord cu asta.

„Astăzi, domnul Krzysztof Szczerski – Secretar de Stat și șef al Cabinetului Președintelui polonez – a făcut public faptul că Polonia sprijină intenția Germaniei de a se alătura Inițiativei Celor Trei Mări în calitate de ,,țară parteneră”, atâta timp cât restul membrilor inițiativei sunt de acord cu această propunere. Așadar, este prevăzută participarea reprezentantului german la Summitul din București organizat în luna septembrie”, se arată în răspunsul transmis EVZ.

 

Polonezii l-au avut invitat pe Donald Trump

Invitat, anul trecut, la al doilea Summit al Iniţiativei, desfăşurat în Varşovia, preşedintele Donald Trump a declarat că Statele Unite cooperează cu Polonia pentru a combate „comportamentul destabilizator” al Rusiei şi a cerut din nou statelor membre NATO să-şi îndeplinească obligaţiile financiare faţă de organizaţia de securitate. Trump a comparat eforturile pentru a combate terorismul cu rezistenţa Poloniei în faţa Germaniei naziste şi a Uniunii Sovietice, îndemnând „să luptăm precum polonezii”. Liderul american a promis că Washingtonul nu va permite altor ţări să constrângă statele din această regiune.

 

Frontul contra lui Trump

Germania are nevoie și de România pentru a-l putea înfrunta pe președintele Statelor Unite, Donald Trump. Ministrul german de externe, Heiko Maas, a declarat, luni seara, la Reuniunea Diplomației Anuale Românești, că Germania dorește să păstreze alianța transatlantică, deși relațiile sunt destul de încordate.

„Statele Unite sunt un partener indispensabil, nu doar în chestiuni de securitate. Dorim să găsim un nou echilibru, deoarece cu Donald Trump, ne confruntăm cu noi provocări. Prin frontul comun pe care îl facem, nu oferim un contrapunct, ci încercăm să găsim soluții. Nici Germania, nici altă țară nu va reuși de una singură. Europe United este răspunsul nostru la America First. Reușim doar împreună să ne reprezentăm interesele noastre comune, europene. Și nu este vorba doar de Statele Unite, ci și de China și Rusia”, a declarat Heiko Maas.

 

Dispută politică între Merkel și Maas

Determinarea lui Heiko Maas de a-i veni de hac lui Donald Trump a dus la o dispută politică între el și cancelarul Angela Merkel. Șeful diplomației germane a publicat un articol de opinie intitulat „Planul pentru o nouă ordine mondială” în care face apel la o Europă unită capabilă să redefinească relația cu SUA și chiar să formeze o „contrapondere” când Statele Unite depășesc o „anumită linie” roșie. Merkel a ținut să precizeze că opinia lui Maas este una personală, care nu a fost discutată cu ea anterior.

Dorința României

Șeful diplomației române, Teodor Meleșcanu, a abordat această temă, a frontului anti-Trump, mult mai delicat. „Este nevoie de un dialog mai activ, mai aplicat și mai deschis, inclusiv de o concentrare mult mai serioasă pe relațiile transatlantice și este nevoie de un consens al tuturor țărilor Europene”, a declarat ministrul de Externe. În cadrul discuțiilor avute cu Heiko Maas, Meleșcanu a ridicat, totuși, o pretenție. Partea română a felicitat Germania pentru obținerea mandatului de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU în perioada 2019– 2020, solicitând sprijinul acesteia pentru candidatura României ca membru nepermanent pentru perioada 2020-2021 Consiliul de Securitate este compus din cinci membri permanenţi (China, Federaţia Rusă, Franţa, Marea Britanie şi SUA) şi zece membri nepermanenţi, dintre care cinci sunt aleşi în fiecare an de Adunarea Generală.