Astăzi, la Cotroceni, se întrunește Consiliul Suprem de Apărare a Țării, acronimic CSAT. Pe ordinea de zi a ședinței, principalul subiect, dacă nu singurul, este numirea unui nou șef al Statului Major al Apărării, după ce ministrul Apărării, Gabriel-Beniamin Leș, a anunțat că nu-i va mai prelungi mandatul actualului șef al SMAp, generalul cu patru stele Nicolae Ciucă.

Generalului Ciucă i s-a propus ca, după ce va preda ștafeta înlocuitorului său, să meargă la Universitatea Națională de Apărare, loc în care să-și folosească know-how-ul obținut atât în funcțiile de conducere ale Armate cât și cele de fost combatatant, actual veteran de război. Rămâne de văzut dacă generalul Ciucă va accepta propunerea sau va opta pentru alte funcții corespunzătoare gradului său, de general cu patru stele – în structuri militare dinafara țării.

 

Cine va veni, însă, la conducerea SMAp rămâne un mister. Conform tradiției, prin rotație, această funcție este ocupată, pe rând, pentru un singur mandat de patru ani, de către un reprezentatnt al celor trtei entități care formează Armata noastră: Forțele Terestre, Aviația Militară și Marina de Război. Ținând cont că predecesorul generalului Nicolae Ciucă a fost generalul de aviație Ștefan Dănilă, în mod normal, funcția ar reveni Marinei Militare. Iar cel mai indrituit să fie nominalizat ar fi viceamiralul Alexandru Mîrșu.

 

Șapte amirali într-o bătălie terestră

Atât doar că există o problemă. Viceamiralul Mîrșu, născut în 1962, are deja 56 de ani. Dacă va fi numit șeful SMG va trebui avansat la gradul de amiral cu patru stele, ceea ce îi va prelungi activitatea, până la trecerea în rezervă, cu doi ani. Cu doi mai puțini decât ar fi necesari pentru a-și încheia mandatul, dacă nu i se va prelungi în mod excepțional. Unde se mai adaugă și alt necaz. Viceamiralul Mîrșu nu are, actualmente, un locțiitor pe funcție. Așa că ar trebui să se schimbe întreaga conducere a SMFN. Iar aici, altă dandana.

 

La vârful SMFN-ului, la București, există patru funcții de amirali. Cea de șef, cu trei stele - ocupată de Mîrșu, cea de locțiitor, cu două stele – neocupată, una de șef al Resurselor – cu o stea, pe care se află recent avansatul contraamiral de flotilă Cristian Lișman și cea de șef al Operațiilor și Instrucției, direcție condusă de contraamiralul de flotilă Mihai Panait. La Constanța se mai regăsesc cinci funcții de amirali din care doar patru ocupate de marinari cu acest grad. Cea mai înaltă poziție, comandantul Flotei, de amiral cu două stele, este ocupată de contraamiralul de flotilă Daniel Căpățână. Locțiitorul său este contramiralul de flotilă Ion Condur. Tot cu același grad, dar pe funcția de comandant al Flotilei de fregate, se găsește contramiralul cu o stea Valentin Iacoblev. O altă funcție de contaramiral de flotilă este cea de comandant al Academiei Navale, dar pe ea se află, în prezent, comandorul Octavian Tărăbuță. Iar la comanda Brigăzii Radioelectronice și Observare, tot funcție de amiral cu o stea, se află generalul de brigadă, la arma „transmisiuni”, Adrian Brânză. În sfârșit, pe a zecea funcție de amiral este instalat comandantul Flotilei de Dunăre, contramiralul de flotilă Cornel Rogozan. Dintre aceștia se va alege viitorul șef al Marinei Militare, în cazul în care viceamiralul Alexandru Mîrșu va deveni șeful SMAp.

 

Se va respecta sau nu cutuma?

Oricum, ședința de astăzi are premizele uneia cu scântei, întrucât, pare-se, Liviu Dragnea și-ar putea impune un alt favorit cu care, evident, președintele Iohannis nu va fi de acord. Unde mai pui că generalii din Forțele Terestre nu sunt prea mulțumiți de această conducere rotativă la vârf, pe argumentul că ponderea militarilor „tereștri” este covârșitor mai mare decât cea a aviatorilor și a marinarilor militari. În cursa pentru preluarea funcției de șef al Statului Major al Apărării mai sunt doi generali: actualul  locțiitor al șefului SMAp, generalul-locotenent Adrian Tonea și șeful Reprezentanţei Militare a României la NATO şi UE, generalul-locotenent Dumitru Scarlat.

Generalul Tonea, chiar dacă îndeplinește condițiile privind posibilitatea de a fi numit șeful SMAp, îndeplinind funcția de locțiitor al șefului SMAp, a ieșit, teoretic, din cursă deoarece ar trebui să fie trecut în rezervă la vârsta de 58 de ani, așa cum prevede Statutul cadrelor militare, și nu ar putea să-și ducă până la capăt mandatul. În aceste condiții, singura variantă viabilă a rămas generalul-locotenent Dumitru Scarlat, care a îndeplinit la un moment dat funcția de șef al Statului Major al Forțelor Terestre.

Ce spune legea

Potrivit Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de Preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării naţionale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de patru ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an. În funcţia de şef al Statului Major al Apărării poate fi numit locţiitorul acestuia sau unul dintre şefii categoriilor de forţe ale armatei.

Nouă șefi în 30 de ani

Din 1989, până în prezent, Armata României a avut nouă șefi ai SMAp. În numai 30 de ani. Generalul de armată Vasile Ionel, a fost numit în funcție pe 29 decembrie 1989 și a stat pe funcție până în 2 mai 1991. Generalul-colonel Dumitru Cioflină a fost cel mai longeviv în funcție, mai exact între 3 mai 1991 și 22 ianuarie 1997. L-a urmat Constantin Degeratu, care a condus Armata trei ani, din 22 ianuarie 1997 până în 15 februarie 2000. Pentru doar câteva luni, în 2000, i-a venit rândul generalului-locotenent Mircea Chelaru, căruia i-a succedat, pentru patru ani generalul Mihail Eugen Popescu. Între 25 octombrie 2004 și 13 septembrie 2006, șeful SMG a fost generalul Eugen Bădălan. Odată cu venirea la putere a lui Traian Băsescu s-a trecut la conducerea rotativă între toate cele trei categorii ale forțelor armate. Așa că, a fost numit în funcție amiralul Gheorghe Marin, pentru patru ani, urmat, din decembrie 2010 până pe 1 ianuarie 2015 de generalul de aviație Ștefan Dănilă. Astăzi își va încheia mandatul cel de-al nouălea comandant al Armatei de după revoluție și va fi numit al zecelea.

Interesant este ce se va întâmpla cu generalul Nicolae Ciucă, deoarece el mai are șapte ani până va ajunge la vârsta pensionării. Surse neoficiale spun că este posibil ca generalul Ciucă să fie numit consilier prezidențial sau să plece la una din reprezentanțele militare românești de la Bruxelles, SHAPE sau Norfolk.