Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, va rămâne în funcție pentru încă un an. Reprezentanții Alianței Nord Atlantice au anunțat că nu au ajuns momentan la un consens asupra unui succesor. Cele 22 de țări aliate din Europa își doresc ca funcția să fie ocupată de o femeie, ceea ce ar fi o premieră.
Jens Stoltenberg va fi numit din nou în funcţia de secretar general al NATO pentru încă un an. Anunțul a fost făcut de oficiali ai Alianţei Nord Atlantice, susținând că decizia a fost luată pentru că nu s-a ajuns la niciun consens asupra unui succesor.
„NATO nu poate rămâne fără un secretar general. Sunt în favoarea unei prelungiri, dacă nu putem ajunge la un acord asupra unui candidat pentru a-i urma în funcţie”, a declarat ministrul german al apărării, Boris Pistorius, la sosirea la Bruxelles pentru o întâlnire cu omologii săi.
„Ne îndreptăm spre o reînnoire” a mandatului, a declarat şi un diplomat european, sub condiţia anonimatului. „Va fi pentru un an, până la summitul de la Washington”, prevăzut pentru 9-11 iulie 2024, a adăugat el.
„Nimic nu a fost decis încă, dar o prelungire este foarte probabilă”, a confirmat un alt diplomat citat de AFP.
Jens Stoltenberg, greu de înlocuit la șefia NATO
Alegerea viitorului secretar general al Alianței Nord Atlantice trebuie să fie făcută, de comun acord, de cei 31 de aliaţi prin consens. Decizia finală aparține Statelor Unite, însă funcția îi revine unui european.
Actualul secretar, Jens Stoltenberg, a refuzat să comenteze pe tema succesorului său.
„Aceasta este o chestiune care va fi decisă de cei 31 de aliaţi. Sunt responsabil pentru toate deciziile pe care această alianţă trebuie să le ia, cu excepţia uneia, care se referă la viitorul meu”, a declarat el înainte de reuniunea ministerială de la Bruxelles.
Premierul danez Mette Frederiksen, al cărei nume fusese vehiculat pentru acest post, a declarat joi că nu candidează şi că susţine reconfirmarea lui Jens Stoltenberg, a anunţat un oficial NATO.
Aliaţii îi caută un succesor, dar nu au reuşit să ajungă la un consens asupra potenţialilor candidaţi, potrivit mai multor diplomaţi. În afară de Mette Frederiksen, sunt menţionate cu regularitate numele premierului estonian Kaja Kallas şi al ministrului britanic al apărării Ben Wallace. Cele 22 de ţări din UE care sunt membre ale NATO doresc, de asemenea, ca postul să-i revină unei femei, ceea ce ar fi o premieră în istoria Alianţei.
„Nimic nu este decis încă”, insistă diplomaţii europeni ai Alianţei.
Summitul de la Vilnius, care va avea loc peste o lună, la 11 şi 12 iulie, va fi probabil decisiv.