Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va vizita Casa Albă. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va vizita marți Casa Albă, unde va afla dacă va rămâne la cârma alianței militare occidentale sau dacă SUA vor sprijini un alt candidat.

De luni de zile, Europa este blocată într-un joc de salon nesfârșit referitor la cine l-ar putea înlocui pe Jens Stoltenberg, care are mandatul de secretar general al NATO prelungit până în septembrie, după aproape 10 ani în vârful alianței.

Candidații s-au ridicat, au căzut și s-au ridicat din nou, în timp ce unii succesori doriți s-au proclamat în mod repetat neinteresați. Diplomații de la sediul NATO din Bruxelles prezintă o teorie, doar pentru a oferi una diferită în următoarea propoziție.

SUA au rămas în mod vizibil decident pe acest subiect, arătând faptul că președintele Joe Biden nu s-a hotărât pentru un candidat, dar lăudând efectiv munca lui Stoltenberg. Cu toate acestea, Biden nu o poate lungi la infinit. În timp ce șeful NATO este ales, din punct de vedere tehnic, prin consens, aprobarea Casei Albe are o greutate mare.

Se așteaptă un semnal de la Washington

Între timp, unii membri spun că este timpul pentru o prezență proaspătă la șefia NATO - rezervată în mod tradițional unui european - și că tema a devenit extrem de sensibilă. Sunt puțini lideri europeni de rang înalt care sunt disponibili și pot câștiga sprijinul tuturor celor 31 de membri ai alianței pentru acest post.

Rezultatul este că toate privirile s-au îndreptat spre Washington, pe măsură ce ne apropiem de summitul anual al NATO din iulie – un fel de termen-limită pentru ca alianța să ia o decizie cu privire la următorul său lider.

„Nu aș fi sută la sută sigur că lista este închisă”, a spus un  înalt diplomat din Europa Centrală, căruia, la fel ca altora, i s-a acordat protecția anonimatului pentru a discuta despre dinamica alianței. „Ar putea exista”, a adăugat diplomatul, „o inițiativă de extindere de ultim moment”.

Mette Frederiksen s-a văzut cu Biden, dar e contestată de Turcia

Diplomații sunt împărțiți cu privire la ceea ce se va întâmpla la „tombola” conducerii NATO. Deși mulți candidați încă insistă că nu vor să se înscrie în cursă - și Stoltenberg a spus în repetate rânduri că intenționează să se întoarcă acasă, în Norvegia, unde a fost prim-ministru - toate opțiunile par să rămână pe masă.

În ultimele zile, cei doi posibili concurenți menționați cel mai des în cercurile diplomatice sunt premierul danez Mette Frederiksen și secretarul britanic al Apărării Ben Wallace. Frederiksen sa întâlnit cu Biden la Casa Albă săptămâna trecută. Ea a declarat presei de la Washington: „Nu sunt candidat pentru nicio altă poziție decât cea pe care o am acum și acest lucru nu s-a schimbat după întâlnirea mea cu președintele SUA”.

În cercurile NATO, însă, narațiunea este diferită. Patru diplomați europeni au spus că Frederiksen este încă un candidat serios. Cu toate acestea, Frederiksen se confruntă cu provocări: Danemarca a deținut postul de top în NATO cu mai puțin de un deceniu în urmă. Așa că nu toată lumea este entuziasmată. „Turcii ar putea dori să-l blocheze pe candidatul danez”, a spus diplomatul central european.

„Există o oarecare distanță față de această idee (nu față de Frederiksen personal) și în altă parte în est și în sud, iar unele dintre aceste țări s-ar putea chiar alătura unei potențiale blocade”. Turcia l-a convocat pe ambasadorul danez la Ankara la începutul acestui an, după ce un grup de extremă dreaptă a ars un Coran și steagul turc la Copenhaga.

Mai mult, guvernul turc a contestat o serie de țări din nordul Europei și încă blochează aderarea Suediei la NATO. Întrebat despre o posibilă opoziție față de liderul danez de la Ankara, însă, un oficial turc a spus: „Este bârfă, punct. Nu am fost niciodată întrebați despre candidatura ei!”

Ben Wallace nu e din UE

Pe de altă parte, britanicul Ben Wallace și-a exprimat în mod deschis interesul pentru șefia NATO. Dar se confruntă cu o luptă dificilă. Mulți aliați ar prefera să vadă un fost șef de guvern în acest rol. Și unele capitale ale UE au semnalat că s-ar opune unui candidat non-UE.

Întrebat săptămâna trecută dacă este timpul pentru un secretar general britanic, Biden a fost rezervat. "Poate fi. Rămâne de văzut”, a spus președintele. „Va trebui să obținem un consens în cadrul NATO pentru ca acest lucru să se întâmple. Au un candidat care este o persoană foarte calificată. Dar vom avea multe discuții pentru a determina care va fi rezultatul.”

O serie de alte nume – inclusiv prim-ministrul estonian Kaja Kallas și liderul spaniol Pedro Sánchez – sunt încă menționate ocazional, deși mai rar, Sánchez, la rândul său, ar putea fi în curând în căutarea unui nou loc de muncă, deoarece se confruntă cu alegeri grele în iulie.

Unii diplomați pur și simplu nu sunt înnebuniți după niciuna dintre opțiunile principale. „Nu simt asta”, a spus un diplomat NATO de rang înalt, vorbind, de asemenea, anonim pentru a discuta despre deliberările interne. Diplomatul a susținut că scenariul „cel mai probabil” este încă o prelungire scurtă pentru Stoltenberg și necesitatea de a „reîmprospăta” lista candidaților.

Iar un înalt diplomat din Europa Centrală a susținut că „nucleul UE” – unele dintre cele mai influente capitale ale blocului – ar putea fi în favoarea unei extinderi care să sincronizeze discuțiile șefului NATO cu viitoarea remaniere a conducerii UE după alegerile UE din iunie 2024.  Dar întrebat luna trecută despre viitorul său, Stoltenberg a spus: „Am spus clar că nu am alte planuri decât să plec în această toamnă. ” Atât Frederiksen, cât și Wallace, a spus un diplomat înalt nord-european, „par bine calificați”.