O pereche de blugi evazați, o curea de piele, o cămașă bărbătească. Un pulover când era ceva mai frig, un tricou vara. Iar seara, o rochie mini neagră, sau poate una lungă, tricotată. Niciodată tocuri, niciodată imprimeuri strălucitoare, niciodată bijuterii exagerate.
Părul lăsat mereu pe spate, machiajul aproape absent. Teoretic, e simplu să te îmbraci ca Jane Birkin: în ținutele ei nu a existat niciodată nimic strident. Într-un anumit sens, stilul său a fost marcat de normalitate, scrie La Repubblica.
Cu toate acestea, nimeni nu a reuşit să-i egaleze vreodată eleganța. Francezii vorbesc despre acel ''je ne sais quoi'' care face ca o persoană să fie unică: iar din acest punct de vedere, Jane Birkin reprezintă cel mai izbitor exemplu de je ne sais quoi. Desigur, a fost frumoasă, dar dacă a devenit icoana care este astăzi, acest lucru se datorează alurii ei spontane, capacităţii de a îmbrăca ceea ce avem cu toții în garderoba noastră și de a face ca acele haine să pară magice. Îi păsa puțin sau deloc de tendințe, motiv pentru care stilul său era mai mult clasic. În cazul lui Jane Birkin nu conta ceea ce purta, ci cum o făcea.
În acelaşi timp însă, ştia să fie extrem de provocatoare: sub paltonul bărbătesc picioarele îi erau acoperite doar de o pereche de ciorapi cu jartiere, iar rochia de pe covorul roșu de la Festivalul de la Cannes era complet transparentă, lăsându-i la vedere sânii și lenjeria intimă. Cu toate acestea, provocările sale nu au fost niciodată ''studiate'': pur și simplu se îmbrăca cum îi plăcea. A fost mereu ea însăși, mereu în largul ei, mereu de neuitat.
Ne puteți urmări și pe Google News
Genţile, însă, sunt un capitol separat. Ani de zile nu a folosit decât un coș de paie: la recepții, la piață, în avion, pe străzile Parisului, la mare. Cel mult înfășura o eșarfă de mătase în jurul mânerului pentru a-l face mai colorat. Ca și în cazul hainelor, nu era interesată de strălucire și de modă. Și probabil că ar fi continuat să folosească coşul dacă, în 1984, în timp ce se afla în avion zburând spre Londra, nu i s-ar fi întâmplat să stea lângă Jean-Louis Dumas, președintele Hermès, care o observa în timp ce încerca (în zadar) să-și îndese geanta de răchită în compartimentul de deasupra scaunelor, care se deschide și conținutul se revarsă asupra ei. Frustrată, Jane începe să-i spună lui Dumas că şi-ar dori o geanta de voiaj şi cum ar trebui să fie aceasta: Dumas ascultă, ia notițe, studiază. Și așa s-a născut mitul.
Hermes Birkin este geanta prin excelență, cea mai râvnită, cea mai dorită, cea mai visată. Astăzi este un status symbol, un mit în sine, care i se datorează ei: deoarece Hermès s-a inspirat din stilul său relaxat, adevărat și atemporal. De atunci le-a avut mereu la dispoziție (se pare că era o clauză a contractului prin care a acceptat să-și împrumute numele modelului). Cu toate acestea, Jane nu s-a lăsat niciodată intimidată de prețiozitatea acelei genți: ale ei erau mototolite, pătate şi pline până la refuz. Nu reuşea, explica râzând, în plus nu avea nici timp, nici chef să-și facă griji pentru zgârieturile de pe o geantă.
Cântăreața și actrița Jane Birkin a murit duminică la Paris la vârsta de 76 de ani. Felul ei indefinibil de a concepe moda vorbea mai presus de toate despre felul său de a fi. (Articol de Serena Tibaldi, Traducerea: Cătălina Păunel, RADOR)
Recomandările noastre
